19 Ianuarie, 2020

REVISTA PRESEI: Impozit forfetar 2017- cine câștigă, cine pierde, ce fac microîntreprinderile?

1. Impozit forfetar 2017: Cine câștigă, cine pierde? Ce fac microîntreprinderile? Răspunsurile lui Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Impozitul forfetar aplicabil pentru restaurante, baruri, hoteluri și pensiuni, din 2017 nu va afecta microîntreprinderile care au aceste activități, afirmă secretarul de stat Gabriel Biriş, într-un interviu pentru StartupCafe.ro. Secretarul de stat critică noul tip de impozit și spune că marii perdanți sunt micii antreprenori, iar cei care câștigă sunt proprietarii marilor hoteluri și restaurante. Noul timp de impozit a fost introdus printr-o lege recent aprobată în Parlament și se calculeaza în funcție de rangul localității, zona și suprafața – în cazul barurilor și restaurantelor, respectiv, numărul locurilor de cazare – în cazul hotelurilor și pensiunilor.

2. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu: Oficiali ai Comisiei Europene plecau din România cu lădiţe de fructe, acum am ajuns să mâncăm din import

Oficiali ai Comisiei Europene care veneau în România plecau “cu lădiţe de fructe şi legume, încântaţi de gustul produselor“, iar acum s-a ajuns ca România să importe astfel de alimente, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, citat de Mediafax. Aflat la o întâlnire cu fermierii, la Suceava, ministrul a menționat că în sectorul pomicol, accesul la fondurile europene este “aproape de zero”. Una dintre cauze, recunoaște reprezentantul guvernului, este  modul în care s-a elaborat măsura, pentru că nu a permis utilizarea banilor în cadrul acestui subprogram. Potrivit ministrului, actualul premier, fostul comisar pe Agricultură Dacian Cioloş, a ţinut foarte mult la acest subprogram, pentru că România era un mare producător de fructe, iar acum a devenit importator de fructe.

3. Vicepremier: Angajații care lucrează la achiziții publice ar trebui să se schimbe odată la 3 ani, pentru că se “împrietenesc” cu achizitorii

Angajații din instituțiile publice care lucrează la serviciul achiziții ar trebui să se schimbe odată la 3 ani, pe modelul din multinaționale, pentru a nu dezvolta relații personale cu furnizorii cu care lucrează, susține vicepremierul Costin Borc, citat de Agerpres. “De ce? Pentru că se creează inerent niște relații personale între achizitor și vânzător. Implicit, vrem sau nu vrem, ele există și trebuie rupte“, a declarat, miercuri, Costin Borc, în cadrul unei dezbateri pe marginea proiectului Strategiei Naționale Anticorupție, organizată de Ministerul Justiției. Pe de altă parte, vicepremierul susține că administrația publică trebuie lăsată să își ia propriile decizii de business, iar achizițiile rebuie analizate atent,  pentru că nu orice decizie proastă de business este neapărat și ilegală.

4. Oferta imobiliară ANAF: apartamente și garsoniere, de la 19.000 de euro la 185.000 de euro

ANAF organizează licitaţii pentru vânzarea de apartamente cu 2 camere şi garsoniere cu preţuri începând de la aproximativ 19.000 euro în “cartierele muncitoreşti” ale Capitalei, dar şi un lot de apartamente cu preţuri reduse din Cartierul Francez, o zonă rezidenţială de lux din Bucureşti. Conform jurnaliștilor de la Adevarul, preţurile unora dintre apartamentele scoase la vânzare de ANAF au fost scăzute după ce nu au fost cumpărate la o prima licitaţie. A doua licitația va avea loc pe 19 iulie, când direcţia regională Bucureşti a ANAF vrea să vândă mai multe bunuri imobile.

5. ASF a fost sub acoperire pe piața pensiilor private

Autoritatatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat, miercuri, că a efectuat un exercițiu de “mystery shopping” pentru piața pensiilor private obligatorii, Pilonul II de pensii, anunță Profit. Tehnica de ”cumpărător secret” este una de cercetare și investigație, folosită de diverse instituții, pentru a strânge, sub acoperire, informații despre produsele sau serviciile unor companii. ASF va publica, alături de rezultatele acestei investigații, și un raport de monitorizare efectuat în cazul fondurilor de pensii private din Pilonul II.

6. Resursa internă nu contează. Care sunt statele care importă energie din România, dar au facturi mai mici?

România este exportator net de energie electrică şi îşi asigură prin „forţe proprii“ aproape 40% din necesarul de petrol, informează Ziarul Financiar. Cu toate acestea, consumatorii au facturi mai mari la energie decât cei din ţările în care România exportă curent şi dau mai mult pe un plin decât cei din state care nu au producţie de petrol, conform datelor Eurostat, citate în articol. Astfel, 13 state europene au preţuri mai mici la energie pentru consumatorul casnic decât România, cele mai multe dintre acestea având şi salarii medii nete mai mari. În 2015, o gospodărie din România plătea mai mult pe energie decât una din Estonia, Cehia, Malta sau Ungaria

7. Câte mii de români au împrumutat statul în ultimele două zile și ce dobândă primesc?

3.425 de persoane fizice au cumpărat titluri de stat în cadrul programului Fidelis Centenar, în primele două zile de la lansare, triplu faţă de anul trecut, fiind subscrise peste 108 milioane de lei, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, citat de Capital. Ţinta anunţată, de 100 de milioane de lei, va fi suplimentată în funcţie de nivelul cererii. Oferta se derulează în perioada 11-29 iulie, dobânda fiind de 2,15% pe an. 

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu