1. Gărzile suplimentare ale medicilor vor fi plătite separat, de la 1 august
Ministerul Sănătății anunță că gărzile efectuate de personalul medical în afara programului de lucru vor fi făcute, de la 1 august, pe baza unui contract de muncă separat, după ce Federația “Solidaritatea Sanitară” și-a exprimat nemulțumirile și a amenințat cu proteste, anunță Hotnews. La începutul săptămânii viitoare, va fi trimisă către toate spitalele o circulară care să clarifice modul de redactare a acestor contracte, în contextul prevederilor OUG nr. 20/2016, astfel încât procesul să se desfășoare fără probleme, au mai declarant reprezentanții Ministerului Sănătății.
2. Guvernul a pus în dezbatere publică strategia privind managementului riscului la inundaţii
Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică Planurile de Management ale riscului la inundaţii, pentru cele 11 administraţii bazinale de apă şi fluviul Dunărea, scrie Mediafax. Documentul are ca principale obiective protejarea vieţii şi a sănătăţii umane, a activităţii economice, a patrimoniului şi a mediului. Planurile de management ale riscului la inundaţii au fost elaborate pentru zonele unde există risc potenţial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă, precum şi pentru zonele unde au fost pregatite hărţi de hazard, de risc la inundaţii şi planuri de management al riscului la inundaţii înainte de 22 decembrie 2010, se spune în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de Guvern.
3. Ministrul Energiei: Zero toleranță la orice fel de nereguli
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat că echipa ministerului nu va tolera niciun fel de neregulă legată de integritate, iar în cazul în care la vreo sucursală Electrica există cel mai mic element că “este ceva necurat“, va transmite instituțiilor abilitate să ia măsuri imediate. Conform Agerpres, ministrul a adăugat că în câteva zile va avea o evaluare a Electrica, și va lua măsuri indiferent de neregulile găsite. Discuțiile au început după ce mass-media a dezvăluit, zilele trecute, suspiciuni legate de situația achizițiilor de certificate verzi de la Electrica Furnizare.
4. “Benzina săracului”. Cum stă România în clasamentul preţurilor la GPL?
La fel ca în cazul carburanţilor clasici, preţurile la GPL vândut în România sunt mai mari decât în cazul multor state din zona noastră, scrie Economica.net. Gazul Petrolier Lichefiat (GPL), denumit şi “benzina săracului” este o alternativă mai ieftină pentru automobiliştii care au maşini cu motoare pe benzină. Preţul unui litru de GPL este de peste două ori mai mic decât al unui litru de benzină. Raportat la statele membre ale Uniunii Europene, România este o ţară aflată în zona de preţuri mici, dar nu cele mai mici.
5. Fuga angajaţilor după joburi şi a companiilor după specialişti. Ce canale de recrutare folosesc angajatorii de pe piaţă?
Ziarul Financiar face o analiză a pieţei muncii, unde multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere, iar pe de altă parte, nici candidaţii nu aplică, sau nu iau în serios ofertele. Analiza citează date din cel mai recent studiu realizat de Catalyst și ne arată cât de mult contează salariile, beneficiile extrasalariale, mediul de lucru şi renumele companiei. De asemenea, aflăm topul acestor criterii luate în considerare în alegerea unui angajator, dar și alte condiții pe care și le doresc candidații la un loc de muncă.
6. Comisia Europeană a cerut penalităţi zilnice de aproape 30.000 euro pentru România
România dă explicaţii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru netranspunerea în legislaţiile naţionale a Directivei privind spaţiul feroviar unic european, informează un comunicat de presă al executivului comunitar, citat de Capital. Comisia va solicita Curţii de Justiţie să impună României, Greciei şi Luxemburgului plata unei penalităţi zilnice, suma pentru țara noastră fiind de 29.091,40 euro. Directiva 2012/34/UE privind spaţiul feroviar unic european impune statelor membre să îşi bazeze relaţiile cu administratorii de infrastructură pe contracte multianuale care stabilesc obligaţii reciproce în ceea ce priveşte structura de plată şi calitatea serviciilor de infrastructură care trebuie furnizate întreprinderilor feroviare.
7. Studiu „Prima Casă“: Cei mai mulţi români caută locuinţe de până la 60.000 de euro, apartamente cu două camere
Potrivit unui studiu imobiliare.ro, citat de Adevarul, 95,4% din cumpărătorii care vor să acceseze programul „Prima Casă“ caută apartamente cu un preţ maxim de 60.000 de euro, adică apartamente cu 2 şi 3 camere. Abia 3,6% dintre cei care îşi caută casă ar putea plăti între 60.000 şi 80.000 de euro şi doar 1% şi-ar permite o casă de peste 80.000 de euro. Pentru a răspunde noilor cerinţe de preţ ale pieţei, dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale s-au văzut nevoiţi să-şi reconfigureze ofertele în ceea ce priveşte atât numărul de camere, cât şi suprafeţele alocate.
8. Cei mai mulți proprietari din România sunt pensionarii, nu angajații
Un procent de 42,4% dintre gospodăriile din România sunt de pensionari, iar 40,3% de salariați, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică, citată de Profit. Gospodăriile de salariați, șomeri și pensionari sunt mai numeroase în mediul urban, iar gospodăriile de lucrători pe cont propriu și agricultori în mediul rural, se mai arată în același articol. Ce contează mai mult în economisirea și investițiile dintr-o casă, ce impact are statutul ocupațional al capului gospodăriei asupra mărimii și structurii veniturilor, dar și alte criterii, sunt cuprinse în analiza datelor de la INS.