Reţinerea permisului auto şi sancţiuni complementare

Am reţinut o excepție de neconstituționalitate, ridicată în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale formulate împotriva unor procese-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. În motivarea sa, autorul își manifestă nemulțumirea față de soluțiile legislative cuprinse în textele de lege examinate și formulează, în același timp, propuneri pentru remedierea pretinselor inconveniente ale acestora 

Autorul susține că dispozițiile art. 106 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, potrivit cărora conducătorul auto în privința căruia a fost dispusă sancțiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce are obligația să se prezinte, până la expirarea respectivei perioade de suspendare, la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, încalcă “drepturile cetățeanului”. În acest sens arată că dreptul de a conduce un autovehicul, obținut în urma promovării examenului de conducere auto, este similar situației în care se obține o anumită diplomă de calificare profesională (de inginer, doctor, jurist, strungar etc.) și, pe cale de consecință, conducătorul auto nu poate fi obligat la repetarea examenului de promovare în cazul săvârșirii unei contravenții la regimul circulației publice, așa cum în niciuna dintre profesiile indicate nu se impune obligația repetării studiilor de specialitate și a susținerii unui nou examen dacă acea persoană a săvârșit o abatere disciplinară sau contravențională în legătură cu profesia sa. Totodată, apreciază că testul pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, la care face referire art. 106, ar trebui să se desfășoare la o entitate neutră, cum ar fi Ministerul Transporturilor, care are competențe în materia acreditării și organizării cursurilor pentru instructorii auto și profesorii de legislația rutieră.

Cu privire la dispozițiile art. 79 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, autorul excepției susține că termenul de 24 de ore pentru prezentarea la o unitate de poliție în caz de accident este prea scurt și că acesta ar trebui modificat la 72 de ore; în același sens se arată că ar trebui să existe și posibilitatea ca părțile implicate în accident să se poată prezenta la orice unitate de poliție pentru constatarea accidentului sau să fie posibilă transmiterea documentelor necesare prin alte modalități de comunicare, contemporane anului 2017.

De asemenea, termenul de două zile lucrătoare prevăzut de art. 109 alin. (5) din ordonanța de urgență criticată pentru plata a jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege pentru săvârșirea unei contravenții rutiere este apreciat ca fiind prea mic, în condițiile în care autorul excepției susține că majorarea acestuia nu ar diminua efectul sancționator urmărit prin aplicarea sancțiunii contravenționale. În sfârșit, acesta mai susține că raportarea punctelor amendă la salariul minim pe economie determină un cuantum al amenzilor exagerat de mare, care nu este neapărat raportat la veniturile reale ale contravenienților. 

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Potrivit încheierii de sesizare și motivării autorului excepției, prevederile art. 79 alin. (1) lit. b), art. 98, art. 106 și ale art. 109 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial nr. 670/2006, cu modificările și completările ulterioare, survenite până la data invocării prezentei excepții. Cu privire la dispozițiile alin. (5) al art. 109, Curtea constată că, în prezent, acestea sunt abrogate prin art. 19 pct. 2 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 647 din 25 iulie 2018, însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766/2011, Curtea a analizat acest text, în redactarea de la data sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 79 alin. (1) lit. b): “(1) Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: [...] b) să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.”;

- Art. 98:

“(1) Amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.

(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(3) Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă.

(4) Clasele de sancțiuni sunt următoarele:

a) clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;

b) clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;

c) clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă;

d) clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendă;

e) clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendă.

(5) Contravențiile prevăzute la clasa a V-a de sancțiuni se aplică persoanelor juridice.”;

- Art. 106:

“(1) Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să se prezinte la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență, pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație, după cum urmează:

a) când permisul de conducere i-a fost reținut pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

b) când fapta a fost urmărită ca infracțiune contra siguranței circulației pe drumurile publice, iar procurorul a dispus clasarea ori renunțarea la urmărirea penală sau instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei;

c) când a solicitat reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conform art. 104.

(2) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se prelungește cu 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere nu promovează testul de cunoaștere a regulilor de circulație, în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), sau nu se prezintă la serviciul poliției rutiere pentru susținerea verificării cunoașterii regulilor de circulație.”;

- Art. 109 alin. (5): “(5) Contravenientul, cu excepția persoanei juridice, poate achita, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenției, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.” 

De ce a dat CCR hotărâre de respingere

După cum era de aşteptat, CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate. Fără a mai pune în discuţie nemulţumirile autorului, completul CCR a arătat că acesta nu indică prevederile constituţionale pretins a fi încălcate şi care nici nu pot fi decelate în mod rezonabil din motivarea excepției de neconstituționalitate.

Curtea mai arată că autorul excepţiei nu s-a raportat la norme sau principii din Constituție şi nici nu a explicat, într-un mod rezonabil, în ce constă pretinsul raport de contradictorialitate dintre prevederile art. 79 alin. (1) lit. b), art. 98, art. 106 și art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și texte sau principii fundamentale.

Pe cale de consecință, constatând că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia “sesizările trebuie [...] motivate”, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) lit. b), art. 98, art. 106 și art. 109 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 stabilește că “Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți”.

Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018, Decizia nr. 870/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 349 din 7 mai 2019.

Ai nevoie de Decizia nr. 870/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu