Reţinerea actului de identitate: În ce cazuri este posibilă (legal)?

Cazurile în care poate fi reţinut actul de identitate sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români:

• dacă actul conţine modificări, adăugări sau menţiuni (altele decât cele prevăzute de lege). În acest caz, cartea de identitate poate fi reţinută de către poliţistul care a constatat acest lucru;

• dacă o persoană este reţinută, arestată preventiv sau execută pedeapsa închisorii. În acest caz, actul de identitate este păstrat de către administraţia aresturilor ori a penitenciarelor (până la punerea în libertate a titularului);

• dacă o persoană este internată în instituţii de reeducare şi de protecţie socială. În acest caz, actul de identitate este păstrat de către administraţia acestor instituţii pe durata internării titularului.

În orice alte cazuri în afară de acestea trei, actul de identitate NU poate fi reţinut.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005, darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri – de către persoanele neautorizate – este interzisă.

Reţinerea (în alte cazuri decât cele prezentate mai sus), dar şi darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie se sancţionează cu amendă cuprinsă între 75 şi 150 de lei.

Emiterea şi punerea în circulaţie a cărţilor electronice de identitate se va face începând cu data de 1 aprilie 2014, conform prevederilor Legii nr. 235/2013 – dată pentru aprobarea OUG nr. 82/2012.

Până pe 31 martie 2014 va fi realizată platforma-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a cărţii electronice de identitate şi punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate.

Iniţial, termenul era 30 iunie 2013, dar acesta n-a putut fi respectat deoarece Parlamentul încă nu adoptase legea de aprobare a OUG nr. 82/2012.

Amânarea cu aproape un an a fost considerată necesară de către parlamentari pentru a putea fi posibilă introducerea în cartea electronică de identitate a funcţionalităţii de card naţional de asigurări sociale de sănătate.

Totodată, a fost schimbată perioada de punere în circulaţie a cărţii de identitate. De la maximum şase luni s-a trecut la o perioadă de maximum 18 luni.

În decembrie 2013 a fost lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care se care propunea, printre altele, forma noilor cărţi de identitate, dar şi informaţiile pe care le vor include acestea.

Acesta încă este la stadiul de proiect.

Potrivit proiectului, noile cărţi de identitate vor conţine informaţii în format tipărit / în format inscripţionat prin tehnici speciale şi informaţii înscrise în mediu de stocare. Totodată, vor exista şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

Informaţiile vizibile de pe cartea de identitate vor fi:

– numele şi prenumele titularului;
– sexul;
– cetăţenia titularului;
– data şi locul naşterii titularului;
– semnătura olografă a titularului;
– imaginea facială a titularului;
– CNP-ul;
– adresa de domiciliu a titularului.

Cartea de identitate va avea încorporat un cip cu interfaţă contact.

Cărţile electronice de identitate vor conţine (suplimentar, în format electronic) următoarele informaţii:

– informaţiile precizate mai sus la cartea de identitate, mai puţin semnătura olografă a titularului;
– prenumele părinţilor titularului;
– certificate şi certificate calificate;
– date biometrice ale titularului (imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete).

Cartea electronică de identitate va avea încorporat un cip cu interfaţă dublă – contact şi contactless.

Foto: Sxc.hu