Pe Forumul LegeStart, o cititoare a formulat la un moment dat următoarea întrebare: "Într-un proces nu te poţi reprezenta singur?". Luând în considerare această întrebare, în prezentul articol ne-am propus să prezentăm ce anume prevede legiuitorul român referitor la reprezentarea convenţională în faţa instanţelor de judecată, cu atât mai mult cu cât regulile în materie au fost substanţial modificate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.
De cine pot fi reprezentate persoanele fizice în faţa instanţei de fond (prima instanţă), de apel, respectiv de recurs?
În faţa primei instanţe (de fond), precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar.
Reţinem însă că, dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
Leguitorul prevede însă că, dacă mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.
În schimb, potrivit art. 83 alin. 3 din noul Cod de procedură civilă, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă (adică atunci când partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiat în drept).
Se păstrează regulile mai sus prezentate şi în cazul exercitării contestaţiei în anulare şi al revizuirii
Dispoziţiile mai sus amintite se aplică în mod corespunzător şi în cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii.
Ce prevede legiuitorul referitor la cererea de recurs legat şi de reprezentarea asigurată de avocat în recurs?
Reţinem că, în conformitate cu prevederile art. 486 alin. 1 lit. a şi e din noul Cod de procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde, printre altele, şi următoarele menţiuni:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; (...)
e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.
Conform art. 486 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, la cererea de recurs se va ataşa, pe lângă dovada achitării taxei de timbru, şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic.
De subliniat faptul că legiuitorul arată că menţiunile prevăzute la art. 486 alin. 1 lit. a şi e din noul Cod de procedură civilă, precum şi cerinţele menţionate la art. 486 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
De cine pot fi reprezentate persoanele juridice, asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică (constituite potrivit legii) în faţa instanţelor de judecată?
Persoanele juridice, asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.
La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele juridice, asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condiţiile legii.
Care este forma mandatului cerută de legiuitor în cazul reprezentării în faţa instanţei de judecată?
În ceea ce priveşte împuternicirea dată de o persoană fizică mandatarului care nu are calitatea de avocat pentru ca acesta să o reprezinte în faţa instanţei de judecată, reţinem că o astfel de împuternicire se dovedeşte prin înscris autentic (procură notarială). În cazurile similare, dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.
În schimb, împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei. Astfel, în cazul avocatului, împuternicirea este dată prin împuternicire avocaţială emisă de cabinetul de avocat din care face parte avocatul împuternicit, iar în cazul consilierului juridic, împuternicirea este dată prin delegaţie din partea unităţii la care este angajat consilierul respectiv.
Care este conţinutul unui mandat dat pentru reprezentare în faţa instanţei de judecată?
Legiuitorul arată că mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa aceleiaşi instanţe. Totodată, prin lege se prevede că mandatul poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte, evident dacă mandantul (cel care împuterniceşte mandatarul) doreşte această restrângere.
Potrivit art. 87 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunţate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de parte. În schimb, legiuitorul arată că susţinerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Care sunt cazurile de încetare a mandatului dat pentru reprezentare?
Mandatul este valabil până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
Aşadar, reţinem faptul că mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil.
Renunţarea la mandat de către mandatar sau revocarea acestuia de către mandant conduc, de asemenea, la încetarea mandatului dat pentru reprezentare în faţa instanţei de judecată. Subliniem faptul că renunţarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţa de judecată şi în prezenţa ei.
În fine, mai reţinem că legiuitorul a prevăzut şi câteva reguli de urmat din partea mandatarului care renunţă la împuternicire. Astfel, acesta este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunţării. Tot astfel, mandatarul nu poate renunţa la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac.
------------------------------------(P)------------------------------------
Lege5 Online vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.
Clienţii Lege5 Online au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.
Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.
Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.
