Reglementări la sfârşit de 2017: Premii pentru ANAF, cumul pensii şi contract de asigurare socială

Începând cu anul 2018, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin înființarea unei activități finanțate integral din venituri proprii, poate reține, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF.

Veniturile proprii astfel obţinute se utilizează pentru acordarea de premii personalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Cel puţin două aspecte sunt de reţinut.

Mai întâi, considerentele avute în vedere, astfel cum sunt exprimate în expunerea de motive care însoţeşte ordonanţa: „creşterea veniturilor bugetare nu mai poate fi realizată prin creșterea presiunii fiscale asupra mediului economic și/sau al cetățenilor”, ceea ce „impune intensificarea eforturilor de creștere a gradului de colectare a sumelor la bugetul general consolidat”, obiectiv pentru a cărui realizare „este necesară introducerea unui sistem de cointeresare a personalului din cadrul ANAF care participă la obținerea unor rezultate performante pentru asigurarea unei creșteri semnificative și constante a veniturilor colectate”.

În al doilea rând, este de aşteptat o înăsprire a controalelor la mediul de afaceri, cu o mare probabilitate la întreprinderile mici şi microîntreprinderi, susceptibile să fie găsite în neregulă şi amendate cu sume din care vor profita angajaţii ANAF despre care, de altfel, aceeaşi expunere de motive arată că preferă să părăsească instituţia având în vedere „gradul scăzut de satisfacție în ceea ce privește condițiile de muncă, dar și nivelul de salarizare”.

Astfel, prin înființarea unei activități finanțate integral din venituri proprii, ANAF poate reține, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenției, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând:

• impozite, taxe și contribuții, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;
• obligații fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;
• valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor ale ANAF;
• repararea prejudiciului material și sume confiscate prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.

Constituirea veniturilor se face din sumele stinse într-un exercițiu financiar, cu condiția ca actele prin care au fost stabilite sumele respective să rămână definitive în sistemul căilor de atac în același exercițiu financiar.

Cea de-a doua măsură aprobată prin ordonanţa de urgenţă atacă tema mult dezbătută în spaţiul public, şi anume că, luând în considerare prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensia din sistemul public de pensii nu poate fi cumulată cu o pensie de serviciu/indemnizație pentru limită de vârstă reglementate de legi cu caracter special.

Astfel, din cuprinsul legii au fost abrogate două texte care prevedeau, respectiv :

• Pensia din sistemul public de pensii nu poate fi cumulată cu o pensie de serviciu/indemnizație pentru limită de vârstă reglementate de legi cu caracter special.
• Prevederile nu se aplică situației în care persoana îndeplinește atât condițiile pentru acordarea pensiei din sistemul public de pensii, cât și cele pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii.

Printr-o altă modificare adusă la lege se prevede că „Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puțin decât suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.” Trimiterea la dispoziţia din lege se referă la persoanele care au dreptul de a se asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.

În urma unor modificări anterioare aduse la lege prin OUG nr. 103/2017, cu aplicare de la 1 ianuarie 2018, se prevedea că pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

• accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii;
• neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
• bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.

Prin ordonanţa de urgenţă nr. 116, din 29 decembrie, a fost abrogat textul care stipula că de prevederile de la ultimul punct de mai sus, referitoare la „bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca” beneficiază persoanele care au realizat stagiu de cotizare de cel puțin 2 ani din ultimii 5 ani anteriori datei încadrării în grad de invaliditate.