Redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o din motive NEimputabile

Notă: Procedura privind redobândirea cetăţeniei de către persoanele care au pierdut-o din motive imputabile poate fi consultată aici.

Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea nr. 21/1991.

Dispoziţiile se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv.

Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile legii cetăţeniei. Cetăţenia română se va acorda, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

Nu se percep taxe pentru depunerea dosarului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune personal la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din Bucureşti sau la birourile teritoriale ale ANC din Iaşi, Suceava, Galaţi şi Timişoara.

În cazuri temeinic justificate, cererea de redobândire a cetăţeniei române se depune prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul ANC din București. Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara de domiciliu sau de reședință.

Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie fixează un termen la care Comisia pentru Cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesarere dobândirii cetăţeniei române, termen care nu va depăşi cinci luni de la data înregistrării cererii. De asemenea, preşedintele dispune prin rezoluţie solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.

– Buletinul sau cartea de identitate, în copie legalizată;   

– Cazier judiciar din România;

– Cazier judiciar din străinătate în original și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul. Cetăţenii din Republica Moldova, care solicită dobândirea cetăţeniei române, trebuie să depună la dosar cazierul judiciar detaliat eliberat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova – Serviciul Tehnologii Informaționale, cu privire la informaţiile existente în Banca Centrală dedate a MAI al Republicii Moldova. (În situaţia în care există o sentinţă/hotărâre de condamnare, va fi depusă o copie conformă cu originalul);

– Acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, deces sau divorţ) în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici), foşti cetăţeni români, şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;  

– Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române;   

– Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;  

– Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;  

– Acte de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

– Acordul părinților pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată la notar, dacă este cazul;

– Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte.  

Nu este necesară apostilarea pentru documentele din Republica Moldova şi cele din Ucraina.  

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare redobândirii cetăţeniei române, potrivit dispoziţiilor de la art. 11 și art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată.

Comisia pentru Cetăţenie întocmeşte un raport care se înaintează Preşedintelui ANC şi care cuprinde propunerile motivate ale Comisiei pentru redobândirea cetăţeniei române sau, după caz, de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române.

Preşedintele ANC, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În cazul în care preşedintele ANC constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, respinge, prin ordin, cererea de redobândire a cetăţeniei române, ordin care se comunică de îndată solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui ANC de respingere a cererii de redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

În termen de trei luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui ANC de redobândire a cetăţeniei române, persoanele în cauză vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

Persoanele care au redobândit cetăţenia română în condiţiile prevăzute de art. 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română le va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.  

În privinţa copiilor minori, dacă aceştia dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii sau cu unul dintre părinţi, ei vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care un copil devine major în timpul procesului de soluţionare acererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.  

Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă” în termenul de trei luni de la data comunicării ordinului, ”atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.”  

Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui ANC de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.”  

De asemenea, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, ”persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui ANC de acordare sau, după caz,de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei.

Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare saude redobândire a cetăţeniei române.”

Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română odată cu părinţii săi.  

În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.  

Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.  

Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a avut această cetăţenie şi care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 lit. b), c) şi e).  

Părinţii care se repatriază şi solicită redobândirea cetăţeniei române hotărăsc şi în privinţa cetăţeniei copiilor lor minori. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care se repatriază şi redobândeşte cetăţenia română poate cere dobândirea cetăţeniei române în condiţiile Legii nr. 21/1991.  

Prin servicii publice comunitare de evidenţă a populaţiei se înţelege orice structură de această specialitate, constituită şi organizată de Ministerul de Interne.  

Conform art. 12 din Legea nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 576/2010, cererile de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui ANC, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie .  

Cererea de acordare a cetăţeniei române se adresează comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei, care funcţionează pe lângă Ministerul Justiţiei.  

Comisia dispune, pe cheltuiala petiţionarului, publicarea în extras a cererii de acordare a cetăţeniei în Monitorul Oficial.  

Mai multe astfel de proceduri utile (actualizate), dar şi modele şi formulare, pot fi găsite în Lege5.

Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.

Află mai multe despre Lege5 de AICI.