Răspunderea pentru furt de mărfuri plasate în antrepozit vamal

Situaţia enunţată în titlul materialului nostru de semnalare a ridicat mai multe întrebări privind conformitatea cu reglementările din Codul vamal al UE, în speţă dacă pierdere anrepozitarul trebuie amendat şi, îm plus, dacă trebuie să restituie contravaloarea mărfii dispărute.

Cererea de decizie preliminară semnalată privește interpretarea Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii şi a fost formulată în cadrul unui litigiu între Direcția teritorială „Coasta de nord” din cadrul Agenției Vamale, Bulgaria (denumită în continuare „vama din Varna”, pe de o parte, și „Schenker” EOOD, pe de altă parte, în legătură cu sancțiunile aplicate acesteia în calitate de titular al unei autorizații de antrepozit vamal, ca urmare a furtului unor mărfuri aflate în supravegherea sa.

Litigiul principal și întrebările preliminare

Pe scurt, iată care au fost motivele pentru care instanţa de judecată a trimis întrebări de clarificare la CJUE.

– Societatea Teld Consulting OOD a depus o declarație vamală pentru plasarea sub regimul de antrepozitare vamală a 13 containere conținând lemn placat. Această declarație a fost depusă în numele și pe seama Balkantrade Properties EOOD.

– După îndeplinirea formalităților vamale de instituire a regimului respectiv, aceste containere trebuiau să fie transportate către un antrepozit vamal exploatat și administrat de Schenker, în conformitate cu autorizația de antrepozit vamal al cărei titular este.

– Schenker a mandatat Fortis Trade OOD în scopul de a asigura transportul menționat. Totuși, unul dintre containerele respective a fost furat pe parcurs, la fel ca vehiculul aparținând Fortis Trade care îl transporta. În consecință, mărfurile plasate în acest container nu au fost livrate în antrepozitul Schenker.

– În urma unui control efectuat în antrepozitul menționat de inspecția vamală din Varna (Bulgaria), s‑a constatat că nu toate mărfurile care făceau obiectul regimului de antrepozitare vamală se aflau în antrepozitul respectiv. În consecință, împotriva Schenker a fost întocmit un act de constatare a încălcării Legii vamale bulgăreşti, pentru motivul că această societate ar fi sustras de sub supravegherea vamală o parte dintre mărfurile care fuseseră declarate sub regimul de antrepozitare vamală. Pe baza acestei constatări, directorul vămii din Varna a emis o decizie prin care a aplicat societăţii Schenker o sancțiune pecuniară și a obligat societatea menționată să plătească aceeași sumă, care corespunde valorii mărfurilor lipsă.

– Sesizat cu acțiunea introdusă de Schenker împotriva acestei decizii, Tribunalul de Raion din Varna a anulat decizia menționată, considerând în special că furtul constituia un caz de forță majoră și că nu a fost stabilită nicio legătură de cauzalitate între o acțiune sau o omisiune nelegală a societății respective și consecința furtului, și anume imposibilitatea autorităților vamale de a avea acces la mărfurile plasate sub supraveghere vamală și de a‑și exercita controlul.

– Vama din Varna a formulat un recurs în fața instanței de trimitere, Tribunalul Administrativ din Varna, unde a susținut că aplicarea regimului de antrepozitare vamală dă naștere unei obligații de a nu sustrage mărfurile de sub supravegherea vamală și că furtul în discuție nu reprezintă un caz de forță majoră de natură să exonereze antrepozitarul de răspundere.

– Instanța de trimitere constată că în sarcina Schenker au fost aplicate două sancțiuni administrative. Potrivit acesteia, sancțiunea care constă în obligația de plată a valorii mărfurilor furate nu intră sub incidența niciuneia dintre formele de sancționare prevăzute la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 952/2013 și nu este vorba nici despre o formă de confiscare, astfel cum este prevăzută de dreptul național. Prin urmare, instanța de trimitere ridică problema dacă această obligație de plată a valorii mărfurilor este conformă cu dispoziția menționată, precum și cu principiile efectivității și proporționalității, ținând seama de faptul că este cumulată cu aplicarea unei sancțiuni pecuniare.

– În aceste condiții, Tribunalul Administrativ din Varna a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Articolul 242 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 952/2013 trebuie să fie interpretat în sensul că furtul mărfurilor plasate în regim de antrepozitare vamală, în împrejurările specifice din litigiul principal, reprezintă o sustragere din regimul de antrepozit vamal care determină aplicarea unei sancțiuni pecuniare titularului autorizației, pentru încălcarea normelor vamale?

2) Impunerea plății contravalorii mărfurilor care constituie obiectul încălcării vamale – în speță, sustragerea din regimul de antrepozit vamal – are caracterul unei sancțiuni administrative în conformitate cu articolul 42 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 952/2013 și o dispoziție națională care o  reglementează este admisibilă, pe lângă aplicarea sancțiunii pecuniare? Această reglementare odul corespunde criteriilor de eficiență, proporționalitate și efect de descurajare prevăzute la articolul 42 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul nr. 952/2013 în ceea ce privește sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor de drept vamal al Uniunii?”

Soluţia dată de Curte

Pe baza argumentelor dezvoltate în decizia semnalată, CJUE a declarat următoarele:

1) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia, în cazul furtului de mărfuri plasate sub regimul de antrepozitare vamală, titularului autorizației de antrepozit vamal i se aplică o sancțiune pecuniară adecvată pentru o încălcare a reglementării vamale.

2) Articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul nr. 952/2013 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia, în cazul sustragerii de sub supravegherea vamală a unor mărfuri plasate sub regimul de antrepozitare vamală, titularul autorizației de antrepozit vamal este obligat să achite, pe lângă o sancțiune pecuniară, o sumă care corespunde valorii acestor mărfuri.

Hotărârea CJUE din 4 martie 2020 Îîn cauza C‑655/18, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată deTribunalul Administrativ din Varna, Bulgaria, în procedura Teritorialna direktsia „Severna morska” kam Agentsia Mitnitsi, împotriva „Schenker” EOOD