28 Ianuarie, 2020

Răspunderea patrimonială a angajatului

Legea nr. 53/2003 instituie două modalități distincte de stabilire a răspunderii patrimoniale a salariatului – pe cale judecătorească și pe cale amiabilă. În primul caz, salariatul răspunde pentru întreg prejudiciul efectiv și beneficiul nerealizat cauzate angajatorului. Pe cale amiabilă, repararea prejudiciului se face în temeiul acordului părților, doar în limita a 5 salarii minime brute pe economie. 

Precizări suplimentare aduce CCR, cu ocazia soluționării excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Autorul criticii este nemulțumit pentru că, în cazul răspunderii patrimoniale stabilite pe cale judecătorească, nu este prevăzută o limită maximă a obligației de despăgubire, așa cum se stabilește în alin. (4) al aceluiași articol de lege pentru situațiile în care recuperarea pagubei se face prin acordul părților. 

Considerentele de respingere a criticii de neconstituționalitate 

- Sensul acestor dispoziții de lege nu este acela de a institui o exonerare parțială a răspunderii patrimoniale a salariatului, ci de a stabili limitele în care recuperarea contravalorii pagubei se poate face ca urmare a acordului părților raportului de muncă, în urma constatării și evaluării realizate de către angajator.

- Aceasta constituie o reglementare menită să faciliteze recuperarea pagubelor produse de către salariat, fără a mai recurge la procedurile judiciare, mai îndelungate, și poate fi utilizată de părțile raportului de muncă ori de câte ori, în condițiile art. 254 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, au încheiat un acord asupra celor constate de angajator cu privire la existența unei pagube produse din vina și în legătură cu munca salariatului și cu privire la evaluarea acestei pagube. În măsura în care aceste condiții sunt întrunite, dispozițiile art. 254 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, potrivit cărora “contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie” devin incidente, fiind aplicabile tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei, fără privilegii ori discriminări.

- În măsura în care, însă, nu s-a realizat un acord între angajator și salariat cu privire la recuperarea pagubei în condițiile mai sus arătate, fie pentru că angajatorul a apreciat că un astfel de acord nu este în beneficiul său, întrucât valoarea pagubei depășește semnificativ limita impusă de art. 254 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 și dorește recuperarea integrală a pagubei pe cale judecătorească, fie pentru că salariatul nu a fost de acord cu nota de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea pagubei se poate face doar pe cale judecătorească.

- Situațiile în care se află părțile raportului juridic în aceste ipoteze sunt diferite de situația la care se referă art. 254 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, când au fost de acord asupra recuperării contravalorii pagubei în limita a 5 salarii minime brute pe economie, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor. 

Este angajatorul privilegiat de lege? 

Autorul criticii de neconstituționalitate mai pune în discuție și un alt aspect, anume că, neexistând o limitare a contravalorii pagubelor, întreg riscul implicat de efectuarea activității productive este transferat angajatului. Angajatorul este privilegiat în acest fel, neparticipând la costurile derivate din procesul de producție. Un lucrător poate ajunge într-o situație precară, de faliment, în urma desfășurării unei activități creativ-producătoare. Profitul acționarilor este protejat în detrimentul lucrătorului, al forței de muncă. Această protecție pervertește relațiile de muncă, fiind permis angajatorului să aibă un comportament abuziv.

Analizând critica referitoare la instituirea unui regim juridic mai favorabil pentru angajator, cu afectarea drepturilor salariatului, Curtea observă că autorul excepției se referă la faptul că, în stabilirea contravalorii pagubei, nu au fost avute în vedere și costurile pe care ar trebui să le suporte angajatorul, ca derivând din procesul de producție. Or, Curtea apreciază că această critică se întemeiază, în realitate, pe aspecte ce țin de aplicarea legii, ce revin competenței instanței de judecată, și nu vizează veritabile probleme de neconstituționalitate care să poată fi supuse controlului exercitat de instanța de contencios constituțional.

Decizia nr. 340/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 902 din 8 noiembrie 2019 

Documentar 

În argumentarea deciziei sale, CCR invocă reglementările de mai jos.

Codul muncii

Art. 169. -

[…]

(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

[…]

Art. 254 -

(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

[…]

(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

 Codul civil

Art. 1.531 -

(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

Ai nevoie de Decizia nr. 340/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu