Reglementarea se regăsește în art. 162 din Codul de procedură fiscal care prevede că organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații. Prin modificarea adusă de O.U.G. nr. 25/2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019, nu mai sunt vizate şi persoanele fizice.
Şi totuși, este legală publicarea datelor personale?
Precizări ANAF despre plafoane şi date cu caracter personal
Pe site-ul ANAF se precizează:
– Pentru publicarea obligațiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect.
– Sunt publicate obligațiile fiscale restante totale care depășesc următoarele plafoane:
a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligații fiscale restante şi din desfășurarea de activități economice în mod independent sau exercită profesii libere;
d) 15.000 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c).
– Datele cu caracter personal conținute de lista privind obligațiile fiscale restante au fost colectate de către ANAF în conformitate cu prevederile legislației naționale ce reglementează domeniul specific de activitate. – Scopul prelucrării prin publicare este îndeplinirea obligației legale ce îi revine în conformitate cu art. 162 din Codul de Procedură Fiscală.
– Potrivit dispozițiilor Regulamentului (UE) 2016/679 persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate de către ANAF beneficiază de dreptul de acces, de rectificare, de ștergere a datelor cu caracter personal, dreptul de restricționare a prelucrării, dreptul de a se opune prelucrării, dreptul de a-și retrage consimțământul în orice moment, precum și de dreptul de a depune plângere către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Exercitarea drepturilor se poate face printr-o cerere depusă personal sau trimisă prin poștă la sediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal
O recent critică de neconstituționalitate privește dispozițiile art. 162 C. proc. fisc. (vezi Documentarul legal de la sfârșitul materialului). Înainte de arăta argumentele autorului, să precizăm că sesizarea CCR şi decizia pronunţată sunt anterioare modificării art. 262 prin O.U.G. nr. 25/2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019, prin care a fost exclusă publicarea datelor pentru debitorii persoane fizice.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că
– orice măsură care aduce atingere dreptului la viață privată, cum este și publicarea unor liste ale „datornicilor” cu referire la persoane fizice identificate sau identificabile, reprezintă o restrângere neconstituțională a acestui drept, dacă nu respectă cerințele art. 53 din Constituția României.
– dispozițiile legale criticate nu urmăresc niciunul dintre scopurile prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție și nu îndeplinesc nici condițiile referitoare la necesitatea și proporționalitatea restrângerii.
– scopul urmărit, respectiv reducerea arieratelor, poate fi atins și pe alte căi, respectiv prin procedura de executare silită, având în vedere că este vorba de debite deja înregistrate, care nu presupun nicio atingere adusă dreptului la viață privată.
CCR a respins critica de neconstituționalitate, prin argumente din care reținem, ca principii aplicabile:
– informațiile la care se referă dispozițiile art. 162 alin. (1) din Codul de procedură fiscală sunt date cu caracter personal și în sensul dispozițiilor art. 4 pct. 1 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), potrivit cărora „«date cu caracter personal» înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă («persoana vizată»); „. În plus, protecția datelor cu caracter personal este consacrată atât la nivelul dreptului primar al Uniunii Europene, respectiv dispozițiile art. 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cărora ” (1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc. (2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum și dreptul de a obține rectificarea acestora.„, cât și la nivelul dreptului derivat european, respectiv art. 1 alin. (2) din Regulamentul anterior menționat, potrivit căruia „Prezentul regulament asigură protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice și în special a dreptului acestora la protecția datelor cu caracter personal.„
– Faptul publicării informațiilor prevăzute de art. 162 alin. (1) din Codul de procedură fiscală nu poate ridica, în mod normal, dificultăți de înțelegere pentru orice persoană care depune minime diligențe în acest sens.
– În Hotărârea CEDO din 14 ianuarie 2014, pronunțată în Cauza Mateescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că „[…] obiectul art. 8 este în principal acela de a proteja persoanele particulare împotriva ingerinței arbitrare a autorităților publice, obligând statul să se abțină de la asemenea ingerințe. Într-un astfel de context, trebuie să se țină seama de justul echilibru care trebuie păstrat între interesul general și interesele persoanei în cauză. Marja de apreciere a statului este mai amplă în cazul în care se impune păstrarea unui echilibru just între interese private și publice concurente sau între diverse drepturi prevăzute de Convenție „.
– Potrivit pct. 16 al anexei la Ordinul președintelui ANAF nr. 558/2016, „De corectitudinea acestor informații care vor fi transmise Direcției generale de tehnologia informației în vederea publicării pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală răspunde conducătorul organului fiscal central competent în administrarea obligațiilor fiscale restante ale debitorilor ce fac obiectul publicării„. O astfel de prevedere reprezintă tocmai o garanție în sensul că prelucrarea datelor cu caracter personal nu va fi realizată în mod abuziv, ci conform exigențelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
– Având în vedere caracterul adecvat al garanțiilor prevăzute de art. 162 din Codul de procedură fiscală, Curtea apreciază că intensitatea ingerinței nu este excesivă. Această concluzie este determinată și de împrejurarea că ingerința vizează obligațiile fiscale restante ale acestora și nu obligațiile fiscale neajunse la scadență. Mai mult decât atât, contribuabilul este pe deplin conștient de (1) rangul constituțional al îndatoririi de a contribui la cheltuielile publice și că (2) orice obligație se naște în vederea executării ei, întocmai și la timp, astfel încât cu greu se poate admite că folosirea, de către titularul dreptului și obligației de a colecta taxele și impozitele, a unui instrument precum măsura criticată este de natură să îi ia prin surprindere pe contribuabili.
Decizia nr. 554/2018 a CCR, pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 137 din 20 februarie 2019.
Documentar legal
Codul de procedură fiscală
Art. 162 – (1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.
(2) Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare și cuprinde obligațiile fiscale restante la sfârșitul trimestrului și neachitate la data publicării listei, al căror plafon se stabilește astfel:
a) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al președintelui A.N.A.F.;
b) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local.
(3) Înainte de publicare, obligațiile fiscale restante se notifică debitorilor. Obligațiile fiscale ale sediilor secundare plătitoare de salarii și venituri asimilate salariilor se notifică persoanei în structura căreia acestea funcționează.
(4) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor fiscale datorate, organul fiscal competent operează modificările pentru fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații.
(5) Prevederile prezentului articol se aplică și pentru obligațiile fiscale stabilite prin titluri de creanță împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege, până la soluționarea căilor de atac, caz în care organul fiscal face mențiuni cu privire la această situație. Ori de câte ori contribuabilul obține suspendarea executării actului administrativ fiscal în condițiile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile alin. (4).
Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații, aprobată prin OPANAF nr. 558/2016
[…]
4. Nu fac obiectul publicării […] obligațiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:
a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligații fiscale restante și din desfășurarea de activități economice în mod independent sau exercită profesii libere;
d) 15.000 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c).
[…]
Ai nevoie de O.U.G. nr. 25/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
