Un proiect de hotărâre de Guvern, iniţiat de MMFPS prevede modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.
Proiectul de act normativ a fost elaborat în scopul transpunerii integrale a Directivei 2009/161/UE de stabilire a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) L nr. 338 din 19 decembrie 2009.
Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 reprezintă rezultatul adoptării şi implementării strategiilor de evaluare şi de reducere a riscurilor prezentate de substanţele periculoase, la nivel comunitar. Rezultatele ultimelor cercetări din domeniu cu privire la efectele unor substanţe periculoase asupra organismului uman, au condus la necesitatea stabilirii sau a revizuirii, după caz, a valorilor-limită de expunere profesională, pentru un grup de substanţe.
În consecinţă, a fost întocmită cea de-a III-a listă cu valori-limită orientative de expunere profesională din anexa directivei menţionate, care cuprinde un număr de 19 substanţe periculoase. Dintre acestea, pentru 16 substanţe au fost modificate valorile-limită stabilite anterior, iar pentru celelalte 3 substanţe au fost stabilite pentru prima dată astfel de valori – limită.
Totodată, MMFPS precizează că necesitatea modificării Directivei 2000/39 a decurs din introducerea, pentru prima dată, a unei valori-limită pe termen scurt pentru substanţa „fenol”, care nu există în prezent.
Astfel, România, în calitate de stat membru, are obligaţia de a pune în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative pentru a se conforma prevederilor Directivei 2009/161/UE până la data de 18 decembrie 2011.
Actul normativ naţional care reglementează acest domeniu este Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, hotărâre care trebuie modificată pentru alinierea la prevederile noii directive. Din aceste considerente, a fost elaborat prezentul proiect de act normativ. Astfel, sunt stabilite valorile-limită de expunere profesională care să asigure protecţia lucrătorilor în cazul în care aceştia, în desfăşurarea activităţii lor profesionale, utilizează 3 noi agenţi chimici, precum şi modificarea limitelor stabilite anterior în cazul a 16 agenţi chimici.
Stabilirea şi, respectiv, modificarea respectivelor valori limită, la nivel naţional, se face conform valorilor limită naţionale de expunere profesională ce vor stabilite de către o comisie de specialitate (Comisia pentru securitate şi sănătate în muncă privind agenţii chimici periculoşi), constituită prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1297/2096/2011. Ordinul menţionat a fost elaborat ca urmare a rezultatelor ultimelor cercetări care au condus la obţinerea unor noi informaţii cu privire la efectul nociv al respectivilor agenţi chimici asupra organismului uman.
Textul proiectului de act normativ nominalizează produsele chimice cu risc toxic ridicat, iar anexele prezintă interdicţiile privind producerea, fabricarea sau utilizarea la locul de muncă a unor agenţi chimici, precum şi activităţile care îi implică:
– 2 naftilamină şi derivaţii săi;
– 4 aminodifenil şi derivaţii săi;
– benzidină şi derivaţii săi;
– 4 nitrodifenil.
Interdicţiile nu se aplică dacă agentul chimic este prezent în alt agent chimic sau este deşeu, dacă valoarea concentraţiei sale este mai mică decât valoarea limită de 0,1% măsurată în procente de greutate.
O altă anexă stabileşte valorile limită pentru pulberi cu grad de toxicitate ridicat.
Ca impact social, autorii proiectului iau în calcul posibilitatea ca, prin intrarea în vigoare a acestui act normativ, la nivelul angajatorilor care utilizează sau produc cele 3 substanţe pentru care au fost stabilite prima dată valori-limită, în funcţie de tehnologia folosită, să fie necesare stabilirea unor măsuri de adaptare a instalaţiilor existente, pentru a nu se pierde cantităţi prea mari de substanţe în mediul de muncă, astfel încât să se încadreze în limitele prevăzute.