Deşi respinsă, ca inadmisibilă, critica de neconstituţionalitate de mai jos ridică problema lipsei, în lege, a oricărei norme de natură să reglementeze situația drepturilor de proprietate intelectuală, în procedura insolvenţei. Este criticată, de asemenea, modalitatea de interpretare și aplicare a legii, autorul invocând neglijența sau reaua-credință a administratorului/lichidatorului judiciar, inclusiv lipsa de interes a judecătorului sindic în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Excepţia de neconstituţionalitate adusă spre soluţionare la CCR se referă la reglementări din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, şi anume prevederile art. 3 pct. 14 și ale art. 8 alin. (1) – (5).

Deşi actul normativ a fost abrogat prin Legea nr. 85/2014, din Documentarul legal de la sfârşitul acestei semnalări se observă că nici noua reglementare nu tratează problema care i-a nemulţumit pe autorii prezentei critici de neconstituţionalitate.

Curtea a respins critica de necopnstituţionalitate, ca fiind inadmisibilă, întrucât, pe deoparte, autorul acesteia solicită, în realitate, modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate, în sensul unei protecții exprese și speciale a drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul procedurii insolvenței, inclusiv de ordin procedural; pe de altă parte, critica se referă și la aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, chestiuni care – a arătat CCR –, neintrând în sfera contenciosului constituțional, țin de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

Ne limităm, aşadar, să semnalăm nemulţumirile autorilor criticii de neconstituţionalitate, ca fiind chestiuni de interes practic pentru cei din această sferă de preocupări.

– Se susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât se încalcă “drepturile materiale” și proprietatea intelectuală, facilitându-se chiar furtul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, sub pretextul aplicării Legii nr. 85/2006. De asemenea, autorul excepției argumentează că modul de reglementare și de aplicare a procedurii insolvenței conduce la nerespectarea prevederilor referitoare la ajutoarele de stat pentru finanțarea cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, precum și la nerespectarea prevederilor referitoare la folosirea fondurilor europene pentru finanțarea cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, deturnarea acestora de la scopul pentru care au fost acordate prin contractul de finanțare și direcționarea lor către alte conturi sau pentru a fi utilizate la discreția creditorilor sau firmelor de insolvență.

– Drepturile materiale de proprietate intelectuală nu sunt luate în considerare de către administratorii/lichidatorii judiciari în vederea evaluării lor, în interesul debitoarei și al creditorilor, mai înainte de a se solicita intrarea în faliment a debitoarei prin procedura simplificată, fiind cu rea-credință însușite de lichidatori și apoi transferate unor terțe părți (alte persoane juridice). Prin dispozițiile legale criticate s-a ignorat valoarea drepturilor de proprietate intelectuală și proprietate industrială, care sunt active intangibile cu valoare mare care depășesc cu multe ordine de mărime valoarea cumulată a activelor imobiliare și mobiliare ale oricărei debitoare, nefiind însă evaluate de administratorii judiciari.

– În ceea ce privește prevederile art. 8 din Legea nr. 85/2006 se arată, în esență, că: dispozițiile art. 8 alin. (1) se referă la dispozițiile art. 11 în loc de art. 12, articol care se referă explicit la recurs și drepturile în calea de recurs; dispozițiile art. 8 alin. (2) se referă la un termen prea scurt; dispozițiile art. 8 alin. (3) nu se vor respecta niciodată; dispozițiile art. 8 alin. (4) determină instanța de recurs să respingă ca neîntemeiată orice contestație față de măsurile luate de administratorii/lichidatorii judiciari sau de dispozițiile abuzive ale judecătorului sindic, situație care face derizoriu dreptul constituțional al persoanelor fizice sau juridice la calea de atac prin recurs legal; dispozițiile art. 8 alin. (5) cuprind anumite prevederi prin care se instituie măsuri discriminatorii.

Punctul de vedere al Guvernului asupra excepției de neconstituționalitate

Executivul a fost singurul for care şi-a exprimiat o poziţie, apreciind că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Raportat la argumentele aduse în motivarea excepției de neconstituționalitate, aceasta este inadmisibilă, întrucât vizează, pe de o parte, o solicitare de completare a legii, autorul arătându-se nemulțumit de faptul că Legea nr. 85/2006 nu conține vreo normă legală care să reglementeze situația drepturilor de proprietate intelectuală, iar, pe de altă parte, o critică față de modalitatea de interpretare și aplicare a legii, autorul invocând neglijența sau reaua-credință a administratorului/lichidatorului judiciar, inclusiv lipsa de interes a judecătorului sindic în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. În subsidiar, Guvernul mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 786/2006 a CCR.

În ceea ce privește activitățile curente, reglementate de art. 3 pct. 14, Guvernul arată că acestea reprezintă operațiunile comerciale și financiare, aflate în desfășurare, specifice perioadei de observație. Activitățile curente vor fi exercitate de către administratorul special sau de către administratorul judiciar în funcție de păstrarea sau ridicarea dreptului de administrare al debitorului. În situația în care debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare, toate activitățile curente vor fi efectuate sub supravegherea administratorului special, iar, în situația în care i s-a ridicat dreptul de administrare, activitățile curente vor putea fi efectuate sub conducerea administratorului judiciar/lichidator (art. 18 din Legea nr. 85/2006). Prin urmare, protecția conferită de lege debitorului, activității și, în fine, creditorilor se reflectă și în măsurile luate după pronunțarea hotărârii de deschidere a procedurii, asupra fostelor organe de conducere ale debitorului. Totodată, sunt impuse limite creditorilor, în vederea instituirii “concursului” între ei și a controlului judiciar al legalității măsurilor întreprinse de practicianul în insolvență desemnat să conducă activitatea sau doar să lichideze bunurile și să acopere datoriile.

Documentar legal

Obiectul excepției de neconstituționalitate, îl constituie prevederile art. 3 pct. 14 și ale art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, care au următorul conținut:

 Art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006:

14. activitățile curente reprezintă acele fapte de comerț și operațiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație, în cursul normal al comerțului său, cum ar fi:

a)continuarea activităților contractate, conform obiectului de activitate;

b)efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora;

c)asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente.”

 Art. 8 alin. (1)-(5) din Legea nr. 85/2006:

(1) Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11. Hotărârile curții de apel sunt definitive.

(2) Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgență. Citarea părților în apel și comunicarea deciziilor pronunțate se fac potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în Buletinul procedurilor de insolvență. În vederea soluționării apelului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-șef al tribunalului, numai actele care interesează soluționarea căii de atac, selectate de judecătorul- sindic. În cazul în care instanța de apel consideră necesare și alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părților interesate să le depună în copie certificată.

(3) Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de apel.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul judecării apelului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:

a)sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. (4);

b)sentința prin care se decide intrarea în procedura simplificată;

c)sentința prin care se decide intrarea în faliment, pronunțată în condițiile art. 107;

d)sentința de soluționare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, introdusă în temeiul art. 122 alin. (3).

(5) Pentru toate cererile de apel formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluționa toate apelurile următoare privind aceeași procedură, exercitate împotriva aceleiași hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunțate de judecătorul-sindic în același dosar de insolvență.”

Spre comparaţie, iată care sunt dispoziţiile în materie, astfel cum apar în reglementarea în vigoare dată prin Legea nr. 85/2014:

Art. 5 –

activități curente reprezintă acele activități de producție, comerț sau prestări de servicii și operațiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observație și în perioada de reorganizare, în cursul normal al activității sale, cum ar fi:

a) continuarea activităților contractate și încheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora;

c) asigurarea finanțării capitalului de lucru în limite curente; 

Art. 9. –

Curtea de apel este instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de președintele tribunalului sau de judecătorul-sindic, după caz. Hotărârile curții de apel sunt definitive.

Decizia nr. 568/2019 a CCR, pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2019 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 241 din 24 martie 2020.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here