Prostituția este dezincriminată, dar nu este legalizată în România, nu poate fi înregistrată în Registrul Comerțului și nu este inclusă în noul cod CAEN Rev. 3, în vigoare din 1 ianuarie 2025. Informațiile recente apărute în spațiul public, care vehiculau că activitatea de prostituție ar putea fi înregistrată în Registrul Comerțului și că aceasta ar fi inclusă în noul Cod CAEN Rev. 3, sunt eronate. Prostituția nu este legalizată în România, întrucât constituie o contravenție, cu excepția cazului în care fapta este mai gravă și este reținută drept infracțiune. CAEN rev3 o simplă recodificare. Potrivit tabelului de ”Corespondență - CAEN REV. 2– CAEN REV. 3” publicat pe site-ul INS, clasa „Alte servicii personale n.c.a.”, codificată anterior cu 9609, doar a fost recodificată în 9699, fără nicio modificare semnificativă sau adăugare. Prin urmare, în urma recodificării, această clasă de activități a rămas identică cu cea din CAEN REV. 2. Codul  CAEN REV. 2 - 9609 Alte activități de servicii n.c.a., conform explicațiilor nu cuprindea activitatea de prostituție. Această clasă includea: - activități de astrologie și spiritism - servicii personale cu caracter social, cum ar fi servicii de escortă, servicii de stabilire a întâlnirilor, servicii ale agențiilor matrimoniale - servicii de îngrijire a animalelor de companie cum ar fi: plimbatul, împerecherea, găzduirea și dresajul - servicii ale organizațiilor genealogice - activități ale studiourilor de tatuaj și piercing - servicii ale lustragiilor, hamalilor, valeților pentru parcarea mașinilor etc. - exploatarea mașinilor și aparatelor care oferă servicii personale pe bază de monezi (cabine fotografice, cântare, aparate de măsurare a tensiunii sanguine, cutii pentru păstrarea obiectelor ce funcționează pe bază de monezi etc.) Această clasă exclude: - activități veterinare, vezi 7500 - mașini de spălat ce funcționează pe bază de monezi, vezi 9601 - mașini pentru jocuri de noroc sau alte jocuri ce funcționează pe bază de monezi, vezi 9200 Comunicatul ministerul Justiției De asemenea, Ministerul Justiției a publicat pe 22 ianuarie 2025 un comunicat prin care a precizat că prostituția nu este legalizată în România și nu poate fi înscrisă în Registrul Comerțului. ”(...) Menționăm că nu toate activitățile care sunt incluse în Nomenclator CAEN Rev.3 pot fi înregistrate ca obiecte de activitate în registrului comerțului, deoarece unele dintre acestea sunt interzise de actele normative care reglementează activitățile economice din România. Cu privire la afirmațiile vehiculate în spațiul public referitoare la introducerea prostituției ca obiect de activitate al unei firme, precizăm că aceasta nu poate fi înregistrată ca obiect de activitate în registrul comerțului întrucât nu este legalizată în România. Clasificarea activităților din economia națională  nu a fost elaborată de către Ministerul Justiției și nici de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), ci de către Institutul Național de Statistică (INS), instituție care urmează să facă publice și Notele explicative pentru CAEN Rev.3. ONRC, instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției, doar înregistrează obiectul de activitate al persoanelor juridice și al persoanelor fizice (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale) care solicită înregistrarea în registrul comerțului.(...)” NACE rev. 2.1 Activitatea de prostituție nu este prevăzută expres nici în Nomenclatorul statistic al activităților economice NACE rev. 2.1, care face parte din Regulamentul delegat nr. 137/2023 privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1893/2006. Informațiile confuze apărute în spațiul public, legate de legalizarea prostituției, ar putea proveni dintr-o interpretare greșită a traducerii versiunii 1.00 a Notelor explicatorii ale Eurostat pentru clasificarea NACE Rev. 2.1. Conform acestora, Codul 96.99 include și activitatea de prostituție. Includerea prostituției în explicațiile Eurostat pentru NACE Rev. 2.1 nu înseamnă că aceasta poate fi preluată automat în codurile CAEN din toate statele membre ale Uniunii Europene. Această mențiune se referă la un cadru general, iar fiecare țară are reglementări specifice care determină dacă activitatea de prostituție poate sau nu să fie inclusă în clasificările economice naționale. Potrivit notelor explicatorii publicate de EUROSTAT - NACE Rev. 2.1  Codul 96.99 -Rubrica: Alte activități de servicii personale n.c.a. include activități care sunt oferite în principal persoanelor fizice. Această clasă include: - activități astrologice și ale spiritiștilor; - activități sociale, de exemplu: servicii de escortă, agenții matrimoniale, agenții de întâlniri; - furnizarea sau organizarea de servicii sexuale, organizarea de evenimente de prostituție sau operarea unor locații de prostituție; (Doar în țările unde este legalizată!); - servicii pentru îngrijirea animalelor de companie, de exemplu: cazare, toaletare sau dresaj; - operarea adăposturilor pentru animale abandonate; - organizații genealogice; - activități ale studiourilor de tatuaj și piercing; - activități de lustruire a pantofilor, portari, parcare cu valet etc.; - operarea de concesiuni pentru mașini automate care oferă servicii personale, de exemplu: cabine foto, cântare automate sau dulapuri cu monede; - operarea automatelor foto pentru imprimarea pozelor din înregistrări electronice, de exemplu: telefoane, carduri de memorie, stick-uri USB; - întâlniri și alte activități de socializare rapidă (speed networking); - activități ale artiștilor tatuatori care folosesc substanțe biologice, de exemplu henna, pentru - decorări temporare; - activități de șoptitor pentru cai; - servicii de supraveghere a casei în absența proprietarului; - activități de planificare a nunților.  Această clasă nu include: - activități veterinare, vezi 75.00; - servicii de curățenie la domiciliu, vezi 81.21; - instruirea în yoga sau pilates, vezi 85.51; - furnizarea de servicii terapeutice alternative, de exemplu: homeopatie, chiropractică, osteopatie, terapie cu cristale, iridologie, kinesiologie și radionică, vezi 86.96; - activități ale vindecătorilor, vezi 86.96; - activități ale practicanților în domeniul shiatsu, masajului thailandez, watsu, tuina qigong, vezi 86.99; - servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane în vârstă, inclusiv servicii de locuit la domiciliu, vezi 88.10; - servicii de îngrijire zilnică pentru copii sub trei ani, oferite de o bonă fie la domiciliul lor, fie în centre pentru copii, vezi 88.91; - servicii de îngrijire după școală, vezi 88.91; - mașini automate de jocuri de noroc, vezi 92.00; - mașini de spălat automate, vezi 96.10. Atenție! Explicațiile NACE rev. 2.1 publicate de  Eurostat sunt doar orientative. Ele trebuie transpuse și adaptate la legislația internă a fiecărui stat. Prostituția poate fi descrisă ca activitate CAEN doar în țările unde aceasta este legalizată. De exemplu:  Olanda, Austria, Germania. În România, prostituția este dezincriminată, dar nu este legalizată.       În 2010, a existat o încercare de legalizare a prostituției printr-un proiect de lege inițiat de fostul parlamentar Vasile-Silviu Prigoană – Pl-x nr. 96/2011 - Propunere legislativă privind exercitarea activităților cu caracter sexual autorizate”, care a fost însă respinsă definitiv de către Senat pe 21 iunie 2011. Prostituția a fost incriminată până la 31 ianuarie 2014, conform vechiului Cod Penal, la articolul 328. În prezent, este incriminat doar proxenetismul(art. 213), iar prostituția a fost eliminată din Codul Penal în vigoare din 2014, fiind astfel dezincriminată. Prin această dezincriminare, prostituția nu a devenit legală. Astfel, potrivit art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, atragerea de persoane, sub orice formă, săvârșită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea spre a obține foloase materiale, precum şi îndemnul sau determinarea, în același scop, a unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte constituie contravenție. Tot contravenție este și fapta de acceptare sau tolerare a practicărilor descrise mai sus în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective. Amenda pentru acest contravenții este de la 500 lei la 1.500 lei. Reglementarea prostituției în Uniunea Europeană: Implicații pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen Pe 14 septembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care analizează reglementarea prostituției în Uniunea Europeană, subliniind implicațiile transfrontaliere ale acesteia și efectele asupra drepturilor femeilor și egalității de gen. Rezoluției Parlamentului European din 14 septembrie 2023 referitoare la reglementarea prostituției în UE: implicațiile sale transfrontaliere și impactul asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor Prostituția stradală și marginalizarea persoanelor implicate Prostituția stradală este descrisă în rezoluție ca un mediu inuman, care provoacă traume grave, comparabile cu cele ale victimelor torturii. Femeile în prostituție sunt adesea marginalizate și, din cauza stigmatizării, se află într-o vulnerabilitate crescută, fiind reticente să raporteze abuzuri din teama de represalii. De asemenea, accesul lor la justiție este adesea compromis, iar drepturile lor sunt adesea ignorate. Statistici și măsuri legale în Uniunea Europeană Conform rezoluției, numărul persoanelor în prostituție este mult mai mare decât cel raportat oficial. De exemplu, în Germania, în 2021 erau înregistrate doar 23.700 de persoane, dar estimările reale indică un număr între 90.000 și 400.000. Parlamentul European observa că diverse țări europene au adoptat abordări diferite privind prostituția. În țări precum Austria, Germania și Țările de Jos, autoritățile au optat pentru legalizarea prostituției. În schimb, alte state, inclusiv Suedia, Franța, Spania și Irlanda, au ales să adopte o abordare mai protecționistă, dezincriminând persoanele în prostituție și incriminând cumpărătorii, aplicând ceea ce se numește „modelul nordic” sau „modelul egalității”. Modelul nordic/al egalității: Rezultate și provocări Modelul nordic, care presupune dezincriminarea persoanelor în prostituție și incriminarea cumpărătorilor, nu este considerat o soluție completă, dar dovezile au sugerat rezultate pozitive. În Suedia, prostituția stradală scăzuse la jumătate după implementarea acestui model, iar cererea de prostituție scăzuse și ea semnificativ. În Franța, peste 800 de persoane în prostituție au beneficiat de programe de ieșire, iar 87,5% dintre acestea au reușit să găsească locuri de muncă stabile. Concluzie: Protecția drepturilor femeilor și soluții pentru persoanele în prostituție Rezoluția din 2023 reflecta o diversitate de abordări legale în Uniunea Europeană, dar toate subliniau importanța protecției drepturilor femeilor și crearea unui cadru juridic care să sprijine persoanele în prostituție. Protecția juridică, accesul la servicii de sănătate și sprijinul pentru ieșirea din prostituție sunt esențiale pentru prevenirea abuzurilor și promovarea unei vieți mai bune pentru cei care se află în această situație.

Vezi aici alte articole pe această temă