O propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi pentru modificarea articolului 23 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat.
Dacă va ajunge să se aplice, cetăţenii români minori care cu vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi.
Potrivit proiectului, organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori care au împlinit vârsta de 16 ani titulari ai unui document de călătorie individual sau, după caz, ai unei cărţi de identitate şi neînsoţiţi de o persoană fizică majoră, dacă prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei.
De asemenea proiectul prevede că misiunile diplomatice şi consulare ale României au obligaţia de a sesiza autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului cu privire la minorii sub 16 ani cetăţeni români aflaţi în străinătate care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane din străinătate.
Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului ia măsurile necesare pentru întoarcerea minorului sub 16 ani la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestora. în cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuză să preia copilul, la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, instanţa judecătorească de Ia domiciliul copilului dispune plasamentul copilului, în condiţiile prezentei legi.
Aici poate fi consultat proiectul.
