Pe parcursul zilei de ieri, 6 ianuarie 2013, au circulat o serie de informaţii în mass-media care prezentau varianta proiectului de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a România. Ca reacţie la acest fenomen, Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat miercuri că varianta proiectului care circulă în media nu este nici oficială, nici asumată de către Guvern, varianta oficială fiind doar cea coordonată de MDRAP.
* Declaraţii
„Guvernul nu îşi asumă niciun fel de variante care circulă pe internet sau pe diverse surse. Cel apărut azi nu este proiect de lege, este un document care nu are nicio legătură cu proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului României, proces care este coordonat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, a declarat dl. Dragnea.
De asemenea, acesta a subliniat şi faptul că proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului va fi prezentat după ce vor fi finalizate toate discuţiile cu toate mediile politice, sociale, academice, ONG-uri, respectiv după ce vor fi finalizate dezbaterile la nivel local, în judeţe, în regiunile de dezvoltare actuală şi după ce se va finaliza tot pachetul de proiecte de acte normative şi cadrul instituţional necesar pentru regionalizare şi descentralizare.
„Se lucrează serios. Probabil în lunile următoare vom ieşi cu un proiect, după ce vom avea toată analiza finalizată, inclusiv studiile de impact”, a mai declarat vicepremierul.
Referitor la proiectul apărut în media, dl. Liviu Dragnea a precizat că acest document apărut în decursul zilei de ieri este elaborat de „un domn director de la o agenţie de dezvoltare regională de undeva din Banat” şi a susţinut că urmează să apară o inflaţie de „aşa-zise proiecte de regionalizare” – „Probabil că sunt unii oameni care vor să-şi facă imagine pe ideea de regionalizare. Este un demers care nu ajută procesul în sine.”
* Ce informaţii circulă în mass-media?
Conform proiectului de act normativ prezentat de multiple surse de informare mediatică, România va avea 8 regiuni – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est – care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile
Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.
Regiunile prevăzute de proiect sunt:
– Regiunea Bucureşti-Ilfov – municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti;
– Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia;
– Regiunea Nord Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ;
– Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca;
– Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara;
– Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova;
– Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi;
– Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.
Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
Sursa: Mediafax