Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a făcut publică o nouă variantă a proiectului de lege privind asistenţa socială. Documentul, supus dezbaterii publice, a fost postat pe site-ul ministerului pe 14 aprilie a.c.
■ Construcţia instituţională cuprinde următoarele elemente de noutate:
La nivel central, pe lângă minister, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, Inspecţia Socială şi Observatorul Social, se propune înfiinţarea Institutului Naţional de Evaluare a Dizabilităţii pentru punerea în aplicare a unei evaluări unitare sociopsihomedicale şi a mediului personal de viaţă a persoanelor în scopul încadrării acestora în grade de handicap, invaliditate, dependenţă şi elaborării planurilor de recuperare, reabilitare, terapie şi îngrijire.
Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale are drept atribuţii administrarea, stabilirea şi plata drepturilor de asistenţă socială asigurate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, precum şi a prestaţiilor băneşti suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
La nivel local:
– serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, oraşelor și comunelor se organizează în aparatul propriu al primarului;
– achiziţia, concesionarea, subvenţionarea serviciilor sociale din bugetele locale se realizează de compartimentele de specialitate, altele decât cele ale serviciilor publice de asistenţă socială;
– dezvoltarea și finanţarea serviciilor sociale de către autorităţile administraţiei publice locale se realizează strict în conformitate cu strategiile proprii și planurile anuale de acţiune și cu consultarea comisiilor judeţene de incluziune socială;
– serviciile publice de asistență socială de la nivel local și judeţean au obligaţii clare în relaţia cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
■ Beneficiile sociale:
– se instituie o nouă modalitate de stabilire a cuantumurilor şi nivelurilor beneficiilor sociale, respectiv prin aplicarea unui coeficient de echivalenţă asupra indicatorului social de referinţă utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigurări de şomaj.
– beneficiile sociale sunt selective şi universale şi se clasifică după categoriile cărora se adresează: pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială; pentru susţinerea copilului şi familiei; pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale; pentru situaţii deosebite;
– se propune utilizarea unui formular unic de cerere pentru solicitarea beneficiilor sociale susţinute din bugetul de stat;
– se propune o limită maximă pentru transferurile financiare cumulate acordate pe persoană şi familie;
– ca tipuri de beneficii noi, se propune instituirea venitului minim de inserţie reprezentând limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază ale vieţii, calculat în raport cu pragul sărăciei calculat conform procedurii utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, stabilită
în Strategia 2020;
■ Serviciile sociale:
– redefinirea categoriilor de servicii sociale şi clasificarea lor în funcţie de categoriile de beneficiari, nivelul administrativ al organizării, scopul pentru care au fost înfiinţate, eliminându-se astfel confuziile şi suprapunerile din sistemul actual;
– organizarea serviciilor sociale de interes local și judeţean, cu sau fără personalitate juridică;
– încurajarea parteneriatelor public-public şi public-privat pentru dezvoltarea serviciilor sociale;
– înfiinţarea şi organizarea de servicii sociale numai în funcţie de nevoile identificate la nivelul comunităţii şi resursele materiale şi financiare disponibile;
– definirea îngrijirii de lungă durată în scopul acordării serviciilor de îngrijire personală în funcţie de situaţia de dependenţă determinată de pierderea sau limitarea autonomiei funcţionale a persoanei, datorată bolii, traumei, dizabilității; îngrijirea de lungă durată este supusă monitorizării CE atât prin metoda deschisă de coordonare, cât şi prin noua platformă europeană de prevenire şi combaterii a sărăciei și excluziunii sociale;
– reglementarea serviciilor de îngrijire personală şi posibilitatea acordării de indemnizaţii, servicii de suport şi facilități pentru îngrijitorii proveniţi din familia beneficiarului;
– evaluarea complexă a persoanelor cu handicap, cu invaliditate, a persoanelor vârstnice dependente, în baza criteriilor elaborate conform Clasificării internaţionale a funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, promovată de OMS;
– definirea pentru prima oară în legislaţie a persoanei fără adăpost şi a serviciilor sociale acordate acestora.
■ Personalul din domeniul asistenţei sociale
– pe lângă personalul de specialitate din domeniul asistenței sociale, pot activa voluntari; furnizorii de servicii sociale care utilizează voluntari pot beneficia de facilităţi şi avantaje pentru accesarea de fonduri din bugetul de stat, bugetul local sau fonduri internaționale;
– serviciile publice de asistență socială, pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, aflate în permanentă evoluţie şi schimbare trebuie să fie flexibile şi uşor adaptabile din punct de vedere organizatoric şi, prin urmare, personalul angajat este contractual cu excepţia funcţiilor de conducere şi a altor categorii prevăzute expres de lege;
– furnizorii de servicii sociale, precum şi serviciile publice de asistenţă socială realizează activităţile de identificare şi evaluare a nevoilor individuale şi comunitare prin asistenţii sociali angajaţi în structurile proprii sau prin achiziţia serviciilor acordate de asistenţii sociali înregistraţi cu cabinete individuale sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială;
– îngrijirea personală la domiciliu se realizează de către îngrijitori formali și informali; îngrijitorii informali sunt reprezentaţi de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei.
■ Finanţarea beneficiilor sociale şi a serviciilor sociale
– asigurarea sustenabilităţii funcţionării serviciilor sociale, precum şi a dezvoltării acestora şi la nivelul comunităţilor mai sărace, prin partajarea clară a alocării fondurilor din bugetul de stat, bugetul local, contribuţia persoanei şi/sau a familiei, alte venituri extrabugetare, pentru serviciile şi categoriile de beneficiari considerate prioritare;
– regulile de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale;
– alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale, astfel:
● între 80% -100% pentru serviciile sociale adresate copilului care necesită protecţie specială, precum şi pentru serviciile adresate unor categorii de beneficiari, prevăzute expres de lege;
● până la 80% pentru serviciile sociale adresate persoanelor cu handicap, persoanelor fără adăpost, victimelor violenţei în familie, în funcţie de tipul serviciilor;
● până la 60% pentru serviciile destinate copilului şi familiei, în funcţie de tipul serviciilor;
● până la 50% pentru serviciile sociale adresate persoanelor vârstnice, în funcţie de tipul serviciilor;
– finanţarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi care să încurajeze externalizarea acordării serviciilor sociale din sistemul public în sistemul privat;
– achiziţia şi contractarea prin încheierea de contracte de prestări de servicii şi contracte de concesiune;
– subvenţionarea furnizorilor privaţi;
– se propune instituirea unui fond de asistenţă socială, prevăzut în bugetele locale, destinat plăţii beneficiilor sociale acordate din bugetul local şi asigurării cheltuielilor pentru acordarea unor măsuri de asistenţă socială stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene, în scopul depăşirii unor situaţii de dificultate punctuale şi strict individualizate; sumele aferente fondului vor fi asigurate din veniturile proprii, precum şi din unele venituri ale bugetului de stat, dar nu mai mult de 30% raportat la valoarea totală a fondului.
Beneficiile sociale şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.
