Grupul UDMR din Parlament a reluat o inițiativă legislativă depusă anul trecut, dar clasată în lipsa avizelor, care se referă la stipularea mai clară a prezumției de nevinovăție în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. În plus, alte modificări propuse se referă la dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă la propriul proces, chiar dacă anterior s-a dat o condamnare în lipsă, precum și dreptul de a cere despăgubiri în cazul unor erori judiciare.
Inițiativa de modificare a Codului de procedură penală este argumentată de faptul că orice cetățean, suspectat sau acuzat în cadrul unei anchete penale, nu poate fi prezentat ca fiind deja vinovat în lipsa unei decizii definitive a unei instanțe. De asemenea, el are dreptul de a nu coopera și dreptul de păstra tăcerea, fără ca acestea să devină probe împotriva acuzatului, așa cum se practică acum, mai susțin deputații și senatorii UDMR:
“Dreptul la prezumția de nevinovăție a persoanei suspectate sau acuzate până la momentul stabilirii vinovăției prin hotărâre va fi protejat la un nivel mai ridicat, prin aceste modificări legislative. Din păcate, în prezent, deși prezumția de nevinovăție este garantată prin lege, este deseori nesocotită prin așa zisa “telejustiție” la care contribuie prin declarații tranșante magistrați sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul”, se mai argumentează în expunerea de motive a inițiativei.
Un alt important argument al inițiatorilor este directiva Comisiei Europene în privința prezumției de nevinovăție, pentru care țara noastră mai are doar un an pentru implementare: ”CEDO a susținut în mod constant că cea mai adecvată formă de reparație în cazul unei încălcări a dreptului la un proces echitabil constă în readucerea, în măsura posibilităților, a persoanelor suspectate sau acuzate în situația în care s-ar fi aflat dacă drepturile lor nu ar fi fost încălcate. Însă persoana astfel pusă la zid nu numai că uneori stă acasă arestată preventiv degeaba, dar chiar achitată fiind, nu-și mai poate relua statutul avut anterior în societate. ”
Art. 4, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate.”
Art. 10, după alin. (4) se introduce alin. (41) cu următorul cuprins:
„(41) Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizat împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor.”
Art. 446, după alin. (2) se introduce alin. (21) cu următorul cuprins:
„(21) Persoana prevăzută la alin. (1) și (2) are dreptul la un nou proces la care să fie prezentă și care i-ar permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi, fapt care ar putea duce la schimbarea hotărârii inițiale.”
Art. 542 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum și în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională pentru vreuna din cauzele prevăzute la art. 4, art. 538 și art. 539, acțiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care a provocat situația generatoare de daune.”
Această inițiativă a fost înregistrată de către UDMR anul trecut, în aprilie, la Senat, a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, dar s-a împotmolit la Comsiiile Juridică și cea pentru Constituționalitate, în lipsa unui raport emis de Ministerul Justiției. Biroul Permanent al Senatului a clasat vechea inițiativă, conform legii, după expirarea termenului legal, în 27 decembrie 2016, astfel că inițiatorii de atunci, parlamentari și în actualul legislativ, au reluat-o acum iarăși la Senat, care este prima cameră sesizată.
Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!
CODUL PENAL sa prevada clar ocuparea abuziva a unui imobil si obligarea ocupantului imobilului la restituirea inmediata a acestuia Astfel sa se revina la forma initiala prevazuta in C.P vechi. Actual infractiunea de ocupare abuziva este fara eficienta deoarece legea nu prevede, iar faptuitorii acestei infractiuni fiind scutiti de raspunderea penala si civila Potrivit art. 108 din Legea 18/1991 este prevazuta si pedepsita ocuparea abuziva, dar acest articol desi provine dintr-o lege speciala nu se aplica de catre instanta penala nici de catre instanta civila. Pedeapsa pentru astfel de infractiuni trebuie marita la maxim pentru a descuraja persoanele ce sunt invatate cu asemenea infractiuni tocmai datorita faptului ca actuala lege ii dezinscrimineaza de faptele penale si in acelasi timp le face stapane pe bunurile imobile ocupate de la alti cetateni. Un teren ocupat nu este neaparat sa fie ocupat prin forta si violenta, terenurile mai nou se ocupa prin inselaciune, fals, uz de fals prin vanzarea bunului ocupat prin folosirea mijloacelor de fals, de multe ori pagubitul nici nu realizeaza furtul terenului si vanzarea lui tocmai datorita abuzului in serviciu al notarilor publici si al autoritatilor locale ce cu buna stiinta emit acte falsificat aparent legale.