Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
Potrivit proiectului de act normativ, cetăţenii români au dreptul să-şi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, în ţară sau străinătate, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
Astfel, exercitarea acestui drept va trebui să se realizeze cu bună-credinţă, cu respectarea legilor care interesează ordinea publică şi a bunelor moravuri şi fără scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil.
În proiectul de lege se specifică faptul că restrângerea exerciţiului acestui drept se poate realiza de către instanţa de judecată în scopul apărării securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
De asemenea, proiectul introduce un nou articol conform căruia se aplică principiile unicităţii domiciliului şi reşedinţei persoanei fizice, al protecţiei datelor cu caracter personal şi al interesului public privind Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP).
În acest sens, cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele, se mai arată în proiect.
O altă noutate adusă de proiectul de lege este aceea că dovada intenţiei de stabilire sau schimbare a domiciliului se va face prin declaraţia persoanei fizice, consemnată în cererea pentru eliberarea actului de identitate.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării găzduitorului de a da declaraţia, precum şi primirea acestora de găzduitor, în acelaşi scop, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Dacă lucrătorul de evidenţă a persoanelor constată că există indicii vădite privind nerealitatea datelor înscrise în declaraţie, acesta va efectua verificări sau va solicita organelor de poliţie competente efectuarea de verificări, pentru a evita înregistrarea unor date nereale în R.N.E.P..
Astfel, lucrătorul de evidenţă a persoanelor va putea refuza înregistrarea în R.N.E.P. a datelor declarate şi emiterea actului de identitate, dacă va constata nereguli, elaborând în acest sens un document justificativ ce va fi înmânat persoanei în cauză.
Persoana care se consideră vătămată în ceea ce priveşte refuzul de a înregistra în R.N.E.P. datele declarate şi a emite actul de identitate se poate adresa instanţei în condiţiile Legii contenciosului administrativ, nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
„Găzduitorul care şi-a exprimat consimţământul pentru primirea în spaţiu are obligaţia de a anunţa organele de poliţie sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul dacă persoana pentru care şi-a exprimat consimţământul şi căreia i s-a eliberat actul de identitate nu mai locuieşte efectiv la adresa imobilului respectiv, în termen de cel mult 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a situaţiei de fapt”, se mai arată în proiectul de lege.
Citeşte textul integral al proiectului de Ordin. Click aici!
Sursa: MAI
