MMFPS a lansat, spre dezbatere publică, proiectul de lege privind economia socială, ca model alternativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Prevederile din actul normativ au drept scop reglementarea domeniului economiei sociale, a cadrului general de organizare şi funcţionare a întreprinderilor sociale, precum şi stabilirea măsurilor de promovare a acestora, conform scopurilor şi principiilor lor specifice.
Am reţinut din proiectul de lege referirile la întreprinderile sociale, persoane juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice, precum şi organizaţiile neguvernamentale ori alte forme de asociere prevăzute de lege.
● Condiţii. Întreprinderile sociale sunt persoanele juridice de drept privat, care desfăşoară activităţi economice, precum şi organizaţiile neguvernamentale ori alte forme de asociere care respectă cumulativ, principiile pe care se bazează economia socială, precum şi următoarele condiţii:
– management autonom, transparent, democratic şi participativ în realizarea obiectivelor individuale sau de grup;
– dreptul egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea cotizaţiilor;
– autonomia decizională sau, după caz, numirea şi revocarea organelor de conducere, de punere în executare şi de control al propriilor activităţi;
– promovarea măsurilor cuprinse în planurile judeţene de incluziune socială şi protecţie socială;
– reinvestirea a minim 60% din valoarea profitului pentru dezvoltarea întreprinderii de economie socială;
– cel puţin 40 % din personalul angajat să aparţină unor categorii de persoane din grupul vulnerabil.
Întreprinderile sociale trebuie să asigure, pentru persoanele angajate care fac parte din grupurile vulnerabile, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională a angajatului şi care pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor şi alte măsuri care au scop sprijinirea inserţiei sociale şi profesionale a angajaţilor.
● Structuri eligibile. Întreprinderile sociale pot fi:
– societăţile cooperatiste de gradul 1, care funcţionează în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
– cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare;
– asociaţiile şi fundaţiile;
– casele de ajutor reciproc ale salariaţilor;
– casele de ajutor reciproc ale pensionarilor;
– orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, definiţia şi principiile din acest act normativ.
● Marca socială. Statutul de întreprindere socială se certifică prin acordarea mărcii sociale care cuprinde certificatul prin care se atestă statutul de întreprindere socială, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.
Întreprinderile sociale sunt obligate să întocmească anual un Raport social care să cuprindă atât activitatea desfăşurată în domeniul economiei sociale, cât şi situaţiile financiare anuale, pe care il trimit la MMFPS până la sfârşitul primului trimestru al anului următor celui pentru care se efectuează raportul.
● Control. Întreprinderile sociale se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, din 6 în 6 luni sau ori de câte ori se consideră necesar, pe parcursul perioadei de valabilitate a mărcii sociale.
● Registrul electronic al întreprinderilor sociale este înfiinţat şi administrat de Comisia Naţională, cu scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluţia domeniului economiei sociale la nivel naţional. Registrul electronic al întreprinderilor sociale cuprinde informaţii privind întreprinderile sociale existente din România. Angajatorii sunt obligaţi să transmită informaţiile comisiilor judeţene pentru economie socială, în termen de 5 zile de la data angajării persoanei vulnerabile.
● Mecanisme de sprijinire şi încurajare a întreprinderilor sociale. Întreprinderile sociale beneficiază de facilităţile fiscale, cât şi de alte forme de sprijinire şi încurajare a dezvoltării economiei sociale. Astfel:
– este menţionat – deşi în termeni potenţiali – dreptul autorităţilor contractante (cu trimitere la O.U.G. nr.34/2006 privind achiziţiile publice) de a formula criteriile de selecţie în aşa fel încât să încurajeze și participarea întreprinderilor sociale la procedura de achiziţie publică;
– scutire de la plata impozitului pe profit/venit pentru întreprinderile sociale care reinvestesc integral profitul obţinut în activităţi de restructurare, achiziţie de echipamente tehnologice necesare dezvoltării activităţii economice, amenajarea şi/sau crearea locurilor de muncă pentru persoanele care aparţin grupurilor vulnerabile;
– scutire de la plata impozitului pe venit, pe o perioadă de un an de la angajare, atât pentru întreprinderile sociale, cât şi pentru persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile şi care sunt angajate pe o perioadă de minimum 2 ani, în baza unui contract de muncă.
– măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru persoanele din grupurile vulnerabile, care sunt angajate în baza unui contract de muncă încheiat pe o perioadă de minimum un an, precum şi angajatorii acestora;
– deducere suplimentară a bazei de calcul al impozitului pe profit, cu 60% din preţul bunurilor sau serviciilor pe care persoanele juridice de la întreprinderile sociale;
– consiliere gratuită la constituire şi/sau dezvoltarea afacerii pentru întreprinderile sociale;
– facilitarea accesului la finanţare din fonduri naţionale sau internaţionale care au ca scop dezvoltarea economiei sociale sau creşterea eficienţei activităţilor specifice prin mecanisme precum: stabilirea contribuţiei proprii în proporţie de până la 10%; acces gratuit la consultanţă pentru accesarea de finanţări în domenii relevante pentru economia socială; recunoaşterea costurilor de personal, spaţii, utilităţi şi dotări ca şi cheltuieli eligibile pentru finanţare nerambursabilă.
Întreprinderile sociale pot beneficia de credite, de până la 10.000 euro, pentru achiziția de echipamente tehnologice, necesare extinderii afacerii de economie socială a căror dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul MMFPS.
● Întreprinderile sociale pot beneficia de facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale, precum:
– scutiri de la plata taxelor şi impozitelor locale aplicate asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute în proprietate şi utilizate de acestea în scopul realizării activităţilor de economie socială cuprinse în domeniul lor de activitate, pe perioada de valabilitate a mărcii sociale;
– concesionarea cu titlu gratuit a unor imobile aflate în domeniul public al autorităţilor locale, în vederea utilizării acestora ca spaţii de producţie, pe o perioadă de 2 ani de la data acordării mărcii sociale, cu posibilitatea prelungirii acesteia;
– sprijin în promovarea produselor şi serviciilor realizate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora;
– sprijin în promovarea patrimoniului istoric şi cultural local în vederea stimulării turismului şi activităţilor conexe acestuia.
● Finanţarea întreprinderilor sociale se poate realiza din surse publice şi/sau private, naţionale sau internaţionale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanţare.
