Proiect de lege pentru protecția muncitorilor sezonieri în străinătate

Senatul va dezbate un proiect de lege care își propune măsuri de protecție pentru muncitorii români din străinătate, prevederi care țin de domeniul securității muncii, a condițiilor normale de călătorie, cazare și muncă, precum și din punct de vedere al ofertelor de muncă primite de aceștia.

Proiectul prevede modificarea și completarea mai multor articole din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

La capitolul mediere, la art. 3, lit. c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) mediere – activitatea prin care:

1. se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoana care are domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, finalizată prin încheierea unui contract individual de muncă;
2. lucrătorului cetăţean român îi este garantată, înainte de deplasarea către statul de primire, încheierea unei asigurări de sănătate sau, dacă acest lucru este prevăzut de legislaţia naţională a statului respectiv, dovada că s-a depus cerere pentru încheierea unei asigurări de sănătate pentru toate riscurile deplasării.”

De asemenea, proiectul schimbă condițiile în care se încadrează o persoană pentru a fi catalogată drept lucrător sezonier.

La articolul 3, după litera g) se introduc două noi litere, lit. h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) lucrător sezonier – lucrătorul cetăţean român plasat pe un loc de muncă, pe o perioadă contractuală care nu depăşeşte 90 de zile, pentru a presta o activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, în temeiul unuia sau mai multor contracte de muncă sau, după caz, a documentului echivalent acestuia, încheiate pe o perioadă determinată cu un angajator stabilit în statul de primire; i) activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor – o activitate care depinde, într-o anumită perioadă a anului, de un eveniment periodic sau de o succesiune de evenimente legate de condiţii sezoniere pe durata cărora nivelul de forţă de muncă necesar este considerabil superior nivelului obişnuit pentru operaţiunile curente.”

Muncitorii români trebuie să se bucure de același tratament ca angajații statului respectiv – salariul minim, timp de lucru și de odihnă legal, asigurări de sănătate și securitate în muncă, condiții normale de cazare.

La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor prevăzute la alin. (1), partea română va urmări respectarea principiului egalităţii de tratament şi a reglementărilor aplicabile în ceea ce priveşte nivelul salariului minim în statul de primire, durata timpului de lucru şi de odihnă, condiţii generale de muncă, sănătate şi securitate în muncă, asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale şi securitate socială.”

După articolul 5 se introduce un nou articol, art.5¹, cu următorul cuprins:

„Art.5¹. – Pentru lucrătorii sezonieri, la negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor prevăzute la art.4 alin. (1), partea română negociază inclusiv condiţiile de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naţionale din statul de primire, rambursarea zilnică a cheltuielilor de masă pe perioada sezonieră şi decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România.

În privința ofertelor de muncă, acetea vor fi publicate și în limba română, pentru muncitorii români și trebuie să cuprindă toate informațiile privind locul de muncă – firma, funcția ofertată, durata timpului de muncă, a concediilor, lplata sporurilor/orelor suplimentare, condiții de acordare de despăgubiri, asigurara transportului, taxele și impozitele aplicate, datele de contact ale ambasadelor/misiunilor române din statul respectiv.

Art. 11 – (2) Ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate pentru lucrătorii sezonieri, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română, va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la alin.(l), şi următoarele elemente:

1. un contract de închiriere sau un document echivalent în care sunt precizate în mod clar condiţiile de cazare puse la dispoziţie lucrătorului sezonier de către angajator, precum şi dovada că angajatorul asigură, în ceea ce priveşte cazarea, îndeplinirea standardelor generale în materie de sănătate şi siguranţă în vigoare în statul de primire;
2. dovada că angajatorul de lucrători sezonieri va asigura plata pentru costul călătoriei dus-întors între domiciliul lucrătorului sezonier din România şi locul de muncă din statul de primire;
3. condiţiile de acordare a unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei zilnice;

• în cazul în care costurile prevăzute la alin.(2) sunt acoperite de către angajator, se interzice recuperarea respectivelor costuri de la lucrătorul sezonier.
• în cazul în care cazarea este organizată de către angajator şi sunt îndeplinite standardele generale în materie de sănătate şi siguranţă în vigoare în statul de primire, lucrătorului sezonier i se poate solicita plata unei chirii al cărei cost nu poate fi mai mare de 25% din remuneraţia sa netă.

(5) Agenţii de plasare au obligaţia de a asigura includerea elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a), d)-ş), respectiv alin.(2)-(4) în situaţia lucrătorilor sezonieri, în contractul de mediere şi în contractul individual de muncă sau, după caz, în documentul echivalent acestuia pentru statele prevăzute la art. 12 alin. (2), încheiat între angajatorul străin şi lucrătorul cetăţean român, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia urmează să fie angajat.”

Articolul 15 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art.15. – în cazurile în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt sesizate de către lucrătorii cetăţeni români angajaţi în străinătate cu privire la încălcarea legislaţiei aplicabile în materie de dreptul muncii şi a clauzelor contractului individual de muncă sau, după caz, ale documentului echivalent acestuia, încheiat cu respectarea dispoziţiilor art.11 alin.(2), acestea transmit sesizările respective autorităţilor locale competente ale statului pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea angajatorul.”

După dezbaterile din Senat, proiectul trebuie analizat și în Camera Deputaților, care este forul decizional.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României