Actul normativ analizat astăzi se încadrează în categoria celor ce nu urmează o logică firească de normatizare, chiar dacă el este unul necesar. Potrivit art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, Autoritatea fiscală are dreptul să retrateze o tranzacție în scopul stabilirii tratamentului fiscal adecvat.
Potrivit art. 11 alin. (13) din Codul fiscal, procedura retratării trebuie aprobată prin Ordin al președintelui ANAF. Acest ordin nu există, deși prevederea normativă din Codul fiscal există chiar de la mijlocul anului 2015 (a fost prevăzută atât de actualul cod fiscal, cât și de cel anterior.)
Actul normativ analizat astăzi, pornește de la situația faptică că echipele de inspecție retratează tranzacțiile contribuabilului chiar dacă nu există procedură de retratare, în urma retratării rezultă diferite situații, iar ajustarea acestor situații se efectuează conform procedurii analizate acum
Procedura este detaliată pe posibile tipuri de tranzacții reîncadrate, cum ar fi:
a) Retratarea tranzacțiilor de cedare a bunurilor din patrimoniul personal în activitate independentă
b) Procedura de retratare a unei activități independente în activitate dependentă.
Ca și regulă generală, în momentul în care se efectuează retratarea și se stabilesc debite suplimentare se vor diminua din aceste debite plățile de taxe efectuate la momentul inițial.
Data plăților inițiale se consideră la momentul efectuării, indiferent la ce buget au fost plătite de către contribuabil, având în vedere prevederile de la art. 171 din Codul de procedură fiscală. Procedura adoptă și formularele necesare pentru realizarea efectivă a reîncadrării.
Ai nevoie de Codul fiscal? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
