În fapt s-a reţinut că la data de 10.01.2012, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 6 şi art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005 săvârşite de învinuita A constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C.“B“S.R.L., în perioada septembrie 2009 – august 2011, a ascuns sursa impozabilă, respectiv a plătit un salariu net de 600 lei/lunar numitei C., fără a calcula, declara şi vira în termen impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă.
Prin rechizitoriul Parchetului, inculpata A a fost trimisă în judecată pentru faptă prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005, în speță pentru săvârșirea infracţiunii de evaziune fiscală, cauza respectivă fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi.
Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat şi cum a argumentat hotărârea respectivă?
Prin Sentinţa penală nr.212/02.12.2013, Tribunalul Mehedinţi a achitat pe inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal. În baza art. 346 alin. 4 din vechiul Cod de procedura penala, a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF prin Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Craiova, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Instanţa de fond a arătat că Legea 53/2003 reglementează multiple forme de răspundere a angajatorului, între care răspunderea contravenţională şi răspunderea penală.
Astfel, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 constituie contravenţie primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă. Competenţa de constatare şi sancţionare a acestei contravenţii revine inspectorilor de muncă.
În situaţia în care angajatorul primeşte la muncă mai mult de 5 persoane, fără a încheia în prealabil contracte de muncă, se va antrena răspunderea penală a acestuia, fapta constituind infracţiune potrivit art. 264 alin.4 din Legea 53/2003.
Instanţa de fond a apreciat că prin neîntocmirea contractului de muncă inculpata A a comis doar contravenţia prevăzută de art. 260 lin. 1 lit. e din Legea 53/2003.
Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către Parchet şi de către partea civilă şi, în caz afirmativ, care au fost motivele invocate de catre aceștia?
Da, împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova prin DGFP Mehedinţi.
În motivare, procurorul a arătat că sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.41 alin.2 din vechiul Cod penal, din probe rezultând fără niciun dubiu că neîntocmirea contractului de muncă a avut drept scop sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Astfel, aspectele ulterioare legate de nedeclararea contractului la ITM, precum şi de necalcularea, nereţinerea, nedeclararea şi nevirarea impozitelor şi contribuţiilor salariale are valoarea ascunderii bunului sau sursei impozabile.
A invocat în sprijinul motivelor de apel Sentința penală nr.50/14.12.2012 a Tribunalului Covasna.
Partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Regională a Finanţelor Publice Craiova prin DGFP Mehedinţi în motivare a arătat că este nelegală soluţia de achitare, în condiţiile în care neîntocmirea formelor legale a avut drept scop eludarea impozitelor şi a contribuţiilor datorate din venit.
Ascunderea bunului sau a sursei impozabile s-a făcut pe fondul unei forme continue a faptei în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întrucât din evidenţa organului de administrare fiscală a rezultat că inculpata în anul 2013 figura cu contribuţii cu reţinere la sursă declarate şi neachitate în termen pentru perioada septembrie 2009-august 2011, săvârşind atât infracţiunea prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cât şi infracţiunea prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.
A solicitat admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatei la acoperirea prejudiciului.
Daca hotărârea instanței de fond a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară?
Hotărârea instanței de fond a fost confirmată de către instanţa superioară; astfel, prin Decizia penală nr. 709/27.05.2014 a Curţii de Apel Craiova, au fost respinse, ca nefondate, apelurile,cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa superioară a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
În speţă, s-a reţinut că inculpata A în calitate de asociat şi administrator unic al SC B SRL, în luna septembrie 2009 a angajat-o, fără forme legale, pe C care în perioada septembrie 2009- august 2011 a lucrat ca muncitor necalificat, desfăşurând activităţi ca bucătar, s-a ocupat de pregătirea produselor tip fast-food, pentru munca prestată primind un salariu net de 600 lei/lună.
Pentru aceste drepturi salariale, inculpata nu a calculat, reţinut şi virat impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă.
Potrivit art. 260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 „constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: …primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată…”.
Prin urmare, fapta săvârşită de inculpată nu constituie infracţiune, ci contravenţia prevăzută de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003.
Curtea de Apel Craiova a considerat ca sunt nefondate criticile formulate de parchet şi partea civilă, potrivit cărora sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, în condiţiile în care o faptă calificată drept contravenţie nu poate fi în acelaşi timp şi o infracţiune.
Pentru a fi considerată infracţiune, fapta, în privinţa elementelor constitutive, trebuie să difere faţă de fapta calificată de un text de lege ca şi contravenţie.
În acest sens, sunt dispoziţiile art. 264 alin.4 din Legea nr.53/2003, potrivit cărora „constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”.
Curtea de Apel Craiova a observat că legiuitorul face diferenţă între numărul de persoane primite la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, calificând ca şi infracţiune, primirea la muncă a mai mult de 5 persoane. Ori, în speţă, inculpata a primit la muncă doar o singură persoană.
În acest context, nu se poate spune că fapta inculpatei de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă constituie infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, deoarece dacă legiuitorul ar fi intenţionat să califice această faptă ca şi infracţiune, nu ar fi condiţionat numărul de persoane aflate în situaţia respectivă.
În altă ordine de idei, Curtea de Apel Craiova a observat că legiuitorul a avut în vedere gravitatea faptei, urmarea produsă prin încălcarea valorii ocrotite de lege, făcând diferenţa între faptele care constituie contravenţii şi faptele care constituie infracţiuni.
Prin urmare, dacă legiuitorul nu a considerat că fapta inculpatei de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă nu constituie infracţiune, potrivit Legii nr.53/2003 nu se poate spune că aceeaşi faptă ar constitui infracţiune, potrivit Legii nr.241/2005, în condiţiile în care şi în cazul contravenţiei prevăzută de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003, nu se întocmeşte contract de muncă, nu se calculează, nu se reţin, nu se virează impozite şi contribuţii potrivit salariului primit de persoana care nu are contract de muncă.
Curtea de Apel Craiova a considerat ca nefondată și critica părţii civile, potrivit căreia fapta inculpatei ar realiza elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 în condiţiile în care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei pentru această infracţiune.
(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.
Buna ziua !Referitor la – art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 constituie contravenţie primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă , intrebarea mea este : pana la 5 persoane depistate de inspectori la un control ? sau e ca si cu punctele de penalizare de la circulatie , daca se efectueaza mai multe controale in decursul timpului si se gasesc cate unul la fiecare control , la a sasea persoana se considera infractiune ?
O mizerie, ca sa nu zic o interpretare olteneasca de prost gust-oltenia, tara infractorilor in roba! Si pentru aceste decizii, toti cei corecti trebuie sa mai achite niste CAS si CASS din piatra seaca, pentru ca daca altii nu o fac, nu se pot lua retroactiv si poti “angaja” in liniste la mica intelegere doar cu o amenda pe care nu o mai plateste nimeni…si oricum bugetele respective sunt sub puterea statului de colectare asa ca…liber la descurcareala!
In plus, dupa decizia asta, mai bine angajezi direct la negu, fara a mai pierde vremea cu acte civile sau drepturi de autor, pfa-uri si alte nebunii care pot fi reconsiderate si care poarta eventuale “bombe” retroactive de plata :))) Cel mai bine e la negru, fara acte, fara contracte, fara nimic!