Pe site-ul www.mfinante.ro, a fost publicat recent, în dezbatere publică, proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991.

I. Modificările reglementărilor fiscale

Impozit pe profit

  1. Cheltuielile înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care derulează tranzacții cu o persoană situată într-un stat necooperant fiscal 

Reglementarea în vigoare: Începând cu 1 ianuarie 2021, potrivit art. 25 alin. (4) lit. f1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate nedeductibile, la calculul rezultatului fiscal, cheltuielile înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care derulează tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I şi/sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale. Aceste jurisdicții sunt stabilite de Consiliul Uniunii Europene urmărind obiectivul de descurajare a practicilor fiscale abuzive la nivel international.

În contextul în care reprezentanții mediului de afaceri din unele state listate în anexa II au solicitat reanalizarea sferei de aplicare a acestor prevederi, din perspectiva aplicării măsurii atât importurilor de bunuri și servicii sau altor operațiuni, cât și exporturilor acestora, evidențiind și afectarea financiară a unor afaceri desfășurate în România, se propune modificarea acestor prevederi.

Noua reglementare propusă: Luând în considerare și modalitatea de implementare a măsurilor privitoare la nededucerea cheltuielilor de către unele state membre, și în acest context pentru menținerea competitivițății fiscale a contribuabililor români, se propune menținerea nedeductibilității la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care derulează tranzacții cu  o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale. De asemenea, se propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacțiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura se aplică pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021.

Ținând cont de sistemele de calcul ale impozitului pe profit, respectiv trimestrial/anual, precum și faptul că, rezultatul fiscal se calculează cumulat de la începutul anului fiscal, se propun reguli fiscale tranzitorii pentru aplicarea unitară a regimului fiscal aferent cheltuielilor înregistrate de la începutul anului 2021, pentru tranzacțiile cu statele din anexa II, în sensul că acestea sunt cheltuieli deductibile.

Neadoptarea măsurii de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit, ar conduce la afectarea financiară a unor afaceri desfășurate în România, care implică tranzacţii cu o persoană situată într-un stat inclus în anexa II și care reprezintă furnizori tradiționali de bunuri și servicii pentru o categorie importantă de contribuabili.

Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

  1. Cifra de afaceri din activităţile specifice domeniului construcţii

Reglementarea în vigoare: În prezent în Codul fiscal se precizează faptul că pentru a beneficia de facilitatea fiscală acordată în domeniul construcțiilor, una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii este ca aceștia să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art.60 pct.5 lit. a) şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

De asemenea, Codul fiscal precizează faptul că mecanismul de calcul al indicatorilor: cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii și cifra de afaceri totală, precum și instrucțiunile de aplicare a facilității fiscale se regăsesc în acte normative secundare, respectiv:

– ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății;

– ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Noua reglementare propusă:

Clarificarea modului de determinare a ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, în cazul entităților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor atât pe teritoriul României cât și în străinătate, în sensul că indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României cât și în afara României. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de rezidenţa  beneficiarilor.

  1. Calificarea tichetelor cadou în cazul contribuabililor care desfășoară activități independente

Reglementarea în vigoare: În prezent, în cazul contribuabililor care desfășoară activități independente, nu există o prevedere expresă cu privire la includerea în venitul brut a valorii nominale a tichetelor cadou primite de către contribuabilii ca urmare a unei relații contractuale între părți.

Noua reglementare propusă:

În cazul contribuabililor care desfășoară activități independente, se clarifică prevederile cu privire la includerea în venitul brut obținut din desfășurarea activității a valorii nominale a tichetelor cadou primite ca urmare a unei relații contractuale între părți.

În  acest sens, se propune ca valoarea nominală a tichetelor cadou primite de persoanele fizice ca urmare a desfășurării unei activități independente care se află într-o relație contractuală cu entitatea care acordă aceste tichete, să fie considerate venituri brute din activitate, pentru care se datorează impozit pe venit. Valoarea nominală a tichetelor cadou primite se va include în baza de calcul privind încadrarea în plafonul de 12 salarii minime brute pe țară luat în calcul la stabilirea calității de contribuabil la sistemele de asigurări sociale din România.

  1. Calificarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator

Reglementarea în vigoare: În cazul veniturilor din salarii, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, sunt venituri salariale impozabile și nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget.

Noua reglementare propusă:

Clarificarea  tratamentului fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială neimpozabile  și care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale în cazul celor primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în sensul  neimpozitării și neincluderii în baza de calcul al contribuțiilor sociale a contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora acordate  de angajator, în măsura în care valoarea  totală a acestora, într-un an fiscal, nu depăşeşte nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. 

  1. Calificarea biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate

Reglementarea în vigoare: În prezent, în cazul biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art.15 alin.(2)  din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin.(3) lit.h) și alin.(4) lit.a) din Codul fiscal,  tratamentul fiscal este cel reglementat pentru veniturile din alte surse.

Noua reglementare propusă:

Modificarea prevederilor privind încadrarea în categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate, altele decât cele acordate în schimbul prestării unei activități pentru care sunt aplicabile prevederile cap.II  ”Venituri din activități independente” sau cap.III ”Venituri din salarii și asimilate salariilor” din Titlul IV  al Codului fiscal, în sensul eliminării neclarităților cu privire la încadrarea acestora în categoria veniturilor din alte surse a veniturilor de natură salarială sau a veniturilor din activități independente.

  1. Introducerea tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori în baza de calcul a contribuțiilor sociale

Reglementarea în vigoare: Potrivit prevederilor legale actuale, valoarea nominală a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor nu intră în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Noua reglementare propusă:

Modificarea tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul a acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, în limita plafonului de 150 lei pe eveniment pe persoană. Nepromovarea măsurii poate conduce la  plata unor venituri salariale sub forma tichetelor cadou având în vedere regimul actual al exceptării acestora de la plata contribuțiilor sociale obligatorii.

  1. Corelarea termenului de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale cu termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice

Reglementarea în vigoare: În prezent, termenul de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, este până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior.

Noua reglementare propusă:

În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit se propune ca termenul de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale să fie până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent. Măsura are în vedere corelarea termenului de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale cu termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru eliminarea disfuncționalităților în îndeplinirea obligațiilor declarative ale fiecărui membru asociat.

De asemenea, se propune ca în anul 2021, termenul de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, prevăzută la art.107 alin.(5) și art.125 alin.(4)  din Codul fiscal să fie până la data de 15 martie 2021, inclusiv, având în vedere necesitatea  adaptării formularului ca urmare a modificărilor introduse prin Legea nr.296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În cadrul aceluiaşi termen, asociatul desemnat are obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil/venitul net/pierderea ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii sau corespunzător cotei de participare, conform contractului de asociere, după caz.

  1. Taxa pe valoarea adăugată

Reglementarea în vigoare:  Potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 160 din Legea nr. 296/2020, începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent și în anul în curs nu a depăşit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Potrivit noilor prevederi, aceste persoane pot aplica sistemul începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-au exercitat opţiunea.

Cu toate acestea, în prezent nu se poate aplica sistemul TVA la încasare în noile condiții prevăzute de Legea 296/2020, respectiv prin raportare la noul plafon de 4.500.000 lei și cu posibilitatea exercitării opțiunii pentru aplicarea sistemului oricând în cursul anului, întrucât la art. 282 din Codul fiscal există o serie de referiri la vechiul plafon de 2.250.000 lei, iar la art. 324 se prevede în continuare că notificarea pentru aplicarea sistemului se depune până la 25 ianuarie inclusiv a fiecărui an, iar sistemul se aplică din prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-au exercitat opţiunea.

Prin urmare, pentru respectarea intenției de reglementare care a stat la baza modificării prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal prin Legea 296/2020 este necesară modificarea și a altor prevederi din Codul fiscal.

Noua reglementare propusă: Pentru implementarea noului plafon de 4.500.000 lei pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, precum și pentru instituirea posibilității exercitării opțiunii pentru aplicarea sistemului oricând în cursul anului, astfel cum s-a intenționat prin Legea nr. 296/2020, este necesară modificarea corespunzătoare a prevederilor art. 282 alin. (3) lit. b), alin. (4) lit. c) și d) și alin. (5), precum și ale art. 324 alin. (12), (14) și (16).

Astfel, prin Legea nr. 296/2020 au fost modificate doar prevederile art. 282 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal în sensul majorării plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei, însă această modificare este anulată de celelalte prevederi ale Codului fiscal care se referă la plafonul de 2.250.000 lei, în special de prevederile art. 282 alin. (4) lit. c).

Totodată, este necesară instituirea unei reguli speciale care să permită continuarea aplicării sistemului TVA la încasare de către persoanele impozabile care ar trebui să fie radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 martie 2021, în condițiile în care acestea devin eligibile pentru aplicarea sistemului potrivit noilor reguli, începând cu aceeași dată.

În lipsa efectuării acestor corelări tehnice, ar persista echivocul prevederilor legale privind plafonul aplicabil, generând confuzie la nivelul persoanelor impozabile care doresc să aplice sistemul TVA la încasare și nu ar fi respectată  intenția de reglementare care a stat la baza majorării plafonului.

  1. Corelări de natură tehnică introduse prin noul proiect de act normativ

– corelarea prevederilor referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate și la contribuția asiguratorie pentru muncă, cu cele referitoare la contribuția de asigurări sociale, în cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, în vederea reglementării în mod unitar a prevederilor privind calculul și declararea contribuțiilor sociale obligatorii;

–  înlocuirea sintagmei „angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România” cu sintagma „nu sunt rezidenți fiscali români”, în cazul avantajelor de natură salarială în bani și/sau în natură primite de la terți;

– clarificări  privind veniturile  neimpozabile  acordate de angajator  potrivit art.76 alin.(4) lit.a) din Codul fiscal, în sensul acordării acestora în baza contractului individual și/sau colectiv de muncă.

 

II. Modificările reglementărilor contabile

 

  1. Contabilitatea se conectează cu fiscalitatea, prin menționarea expresă a persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România în categoria persoanelor obligate să aplice Legea nr. 82/1991.

Legea contabilității nr. 82/1991 prevede categoriile de entități obligate să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară, potrivit legii. Reglementările contabile aplicabile entităților se emit de Ministerul Finanțelor, respectiv de către Banca Naţională a României sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, în funcție de domeniul de activitate supus reglementării contabile. Situațiile financiare anuale prevăzute de legea contabilității reprezintă documentele oficiale de prezentare a activităţii economico-financiare ale entității raportoare. Aceste raportări, întocmite conform reglementărilor contabile aplicabile, sunt situații cu scop general. Situațiile financiare anuale, ale căror componente sunt prevăzute de reglementările contabile aplicabile, sunt întocmite de entități atât pentru exercițiul financiar de raportare, cât și în alte situații prevăzute de lege.

Conform prevederilor actuale cuprinse în legea contabilității, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, nu sunt menționate expres în aria de aplicabilitate a legii;

Prin prezentul proiect de act normativ se propune completarea prevederilor legii contabilității sub aspectul ariei de aplicabilitate a acesteia, prin menționarea expresă a persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;

  1. Se completează lista entităților pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR

În prezent, în categoria entităților care intră în sfera de reglementare contabilă a BNR, conform legislației specifice aplicabile, nu sunt cuprinse expres schemele de garantare a depozitelor supravegheate de Banca Națională a României. Prin noua reglementare propusă, se constată reformularea prevederilor cu privire la entitățile pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR, în condițiile în care există unele categorii de entități care nu sunt prevăzute expres de legea contabilității. Sunt completate, în mod corespunzător, categoriile de persoane juridice de interes public obligate, potrivit legii, să auditeze situațiile financiare anuale.

  1. La reorganizarea persoanei juridice se impune întocmirea de situații financiare.

În prezent, sub aspectul reorganizărilor juridice efectuate conform legii, care pot impune auditarea situațiilor financiare anuale, sunt menționate expres doar cazurile de fuziune, divizare sau lichidare. Prin noua reglementare propusă, se observă reformularea textului, pentru claritate, a prevederilor referitoare la situațiile în care poate interveni reorganizarea persoanei juridice, caz în care se impune întocmirea de situații financiare.

  1. Se reglementează categoriile de informații care au caracter public

În prezent, nu sunt reglementate categoriile de informații care au caracter public, respectiv condițiile în care informațiile cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a Ministerului Finanțelor pot fi transmise de minister în baza unor protocoale de colaborare. Prin noua reglementare propusă, se constată introducerea unor prevederi prin care se stabilesc categoriile de informații care au caracter public, precum și condițiile în care informațiile cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a Ministerului Finanțelor pot fi transmise de minister în baza unor protocoale de colaborare.

 

  1. Se actualizează regimul sancționatoriu în materia contabilității.

În prezent, în categoria faptelor care constituie contravenții nu este cuprinsă nedepunerea situațiilor financiare interimare sau a rapoartelor care însoțesc situațiile financiare anuale, respectiv situațiile financiare anuale consolidate. Prin noua reglementare propusă, are loc completarea prevederilor legii cu aspecte referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul unor contravenții.

Sursa: https://mfinante.gov.ro/ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative

Tabelul comparativ

al proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991

 

Reglementare nouă Reglementare veche
Art. I.  – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

  
1.  La articolul 25 alineatul (4), litera f1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f1) cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021;”

 

   Art. 25. – Cheltuieli

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

f1) cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I şi/sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
2. La articolul 60, punctul 5, după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b1) cu  următorul cuprins:

”b1) pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii, indiferent  de rezidența beneficiarilor.’’

 

  
3. La articolul 68, alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

”a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură, inclusiv valoarea nominală a tichetelor cadou primite potrivit legii, din desfăşurarea activităţii;”

 

 Art. 68. – Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

 
4. La articolul 76 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

”a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul individual și/sau colectiv de muncă.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, cu excepţia indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 150 lei:

(i) cadouri oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

(ii) cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

(iii) cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual și/sau colectiv de muncă sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depăşeşte într-un an fiscal nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;”

 

 Art. 76. – Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor

(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 150 lei:

(i) cadouri oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

(ii) cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

(iii) cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie. Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depăşeşte într-un an fiscal nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget, cu excepţia contravalorii serviciilor turistice şi a indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.

 
5. La articolul 78 alineatul (21), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

”b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu  sunt rezidenți fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

 

 Art. 78. – Determinarea impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează:

b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.
6. La articolul 107, prima teză a alineatului (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(5) În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent.”

 

  Art. 107. – Calculul şi plata impozitului pe veniturile din activităţi agricole

(5) În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior. Declaraţia cuprinde şi cota de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii. Asociatul desemnat are obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii, în cadrul aceluiaşi termen.
7. La articolul 114 alineatul (2), litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:

”n) biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenţei nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele acordate în schimbul prestării unei activități pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II  ”Venituri din activități independente” sau  cap. III ”Venituri din salarii și asimilate salariilor” din prezentul titlu. Evidenţa nominală trebuie să cuprindă, cel puţin, informaţii referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului şi valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.”

 

  Art. 114. – Definirea veniturilor din alte surse

(2) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

n) biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenţei nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) şi alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Evidenţa nominală trebuie să cuprindă, cel puţin, informaţii referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului şi valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.
8. La articolul 133, după alineatul (156) se introduce un nou alineat, alineatul (157), cu următorul cuprins:

”(157) În anul 2021 termenul de depunere a declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, prevăzută la art.107 alin.(5) și art.125 alin.(4) este până la data de 15 martie 2021, inclusiv. În cadrul aceluiaşi termen, asociatul desemnat are obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil/venitul net/pierdereace îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii sau corespunzător cotei de participare, conform contractului de asociere, după caz.”

 

  
9. La articolul 139 alineatul (1), după litera s) se introduce o nouă literă, litera ș), cu următorul cuprins:

”ș) valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de către angajatori/plătitori potrivit legii;”

 

  
10. La articolul 142, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul individual și/sau  colectiv de muncă.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiei nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, cu excepţia indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuţiei în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos nu depăşeşte 150 lei:

i)     cadouri oferite salariaţilor precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

ii)    cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

iii)   cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

          Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul individual și/sau colectiv de muncă sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, nu se cuprinde în baza de calcul, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depăşeşte într-un an fiscal nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. ”

 

 Art. 142. – Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale următoarele:

b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori angajaţilor nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuţiei în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 150 lei:

(i) cadouri oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

(ii) cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

(iii) cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, nu se cuprinde în baza de calcul, în măsura în care valoarea totală a acestora într-un an fiscal nu depăşeşte nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiei nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget, inclusiv contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii, cu excepţia indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.

 

 
11. La articolul 142, litera (r) se modifică și va avea următorul cuprins:

”r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;”

 

 r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;
12. Articolul 146, alineatul (21), se modifică si va avea următorul cuprins:

”(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligația de calcul, reținere și plată a contribuţiei de asigurări sociale, datorată potrivit legii, revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români  și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4);

c) persoanelor fizice, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români, alții decât angajatorul.

 

   Art. 146. – Stabilirea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale

(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale datorată potrivit legii revine, după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4);

c) persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi în natură, de la plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (2), care nu sunt rezidenţi fiscali români, cu excepţia persoanelor fizice care obţin astfel de avantaje de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile de la lit. a);

d) persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi, care nu sunt rezidenţi fiscali români, din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

 
13. La articolul 157, după litera t) a alineatului (1), se introduce o nouă literă, lit. ț) cu următorul cuprins:

”ț) valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76  alin.(3) lit. h), acordate de angajatori/plătitori de venit, potrivit legii;”

 

  
14. La articolul 168, alineatul (21) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligația de calcul, reținere și plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit legii, revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate  și plătite direct persoanei fizice de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români

și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4);

c) persoanelor fizice, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români, alții decât angajatorul.”

 

 Art. 168. – Stabilirea şi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite de alte entităţi decât angajatorul direct persoanei fizice;

c) persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români.

 
15. La articolul 2204 alineatul (1), după litera l) se introduce o nouă literă, lit.m) cu următorul cuprins:

”m) valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de angajatori/plătitori de venit potrivit legii;”

 

  
16. La articolul 2206 alineatul (21), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul şi plată a contribuţiei asiguratorie pentru muncă, datorată potrivit legii,revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenți fiscali români și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (2);

c) persoanelor fizice, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români, alții decât angajatorul.”

 

 Art. 2206. – Stabilirea şi plata contribuţiei asiguratorie pentru muncă

(21) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul şi plată a contribuţiei asiguratorie pentru muncă care se datorează potrivit legii revine după cum urmează:

a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;

b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite de alte entităţi decât angajatorul, direct persoanei fizice;

c) persoanelor fizice care obţin în România, avantaje în bani şi/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români.

 
17. La articolul 282 alineatul (3), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

“b) persoanele impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare fie începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, fie ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, aplică sistemul TVA la încasare începând cu această dată. Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior, în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA,  aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-a exercitat opţiunea, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul prevăzut la lit. a).”

 

  Art. 282. – Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

b) persoanele impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.
18. La articolul 282 alineatul (4), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

“c) persoanele impozabile care în anul precedent au depăşit plafonul de 4.500.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a);

d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care au depăşit plafonul de 4.500.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a) în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcţie de operaţiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316.”

 

  (4) Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a) persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor art. 269 alin. (9);

b) persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România conform art. 266 alin. (2) lit. a);

c) persoanele impozabile care în anul precedent au depăşit plafonul de 2.250.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a);

d) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi care au depăşit plafonul de 2.250.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a) în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcţie de operaţiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316.

 
19. La articolul 282, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(5) Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puţin până la sfârşitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepţia situaţiei în care în cursul aceluiaşi an cifra de afaceri depăşeşte plafonul de 4.500.000 lei, caz în care sistemul se aplică până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit. Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăşeşte plafonul de 4.500.000 lei, poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul de 4.500.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depăşit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare şi care nu depăşeşte în cursul unui an plafonul de 4.500.000 lei poate renunţa la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între data de 1 şi 20 ale lunii, cu excepţia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.”

 (5) Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puţin până la sfârşitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepţia situaţiei în care în cursul aceluiaşi an cifra de afaceri depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, caz în care sistemul se aplică până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit. Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depăşit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare şi care nu depăşeşte în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunţa la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între data de 1 şi 25 ale lunii, cu excepţia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.
20. La articolul 324, alineatul (12), partea introductivă a alineatului (14) și alineatul (16) se modifică și vor avea următorul cuprins:

 

 Art. 324. – Decontul special de taxă şi alte declaraţii

 
„(12) Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. a), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) – (8), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) nu depăşeşte plafonul de 4.500.000 lei în anul calendaristic precedent şi în anul calendaristic în curs, până la data depunerii notificării, și că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligaţia să depună notificarea, dacă în anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare şi cifra sa de afaceri nu a depăşit plafonul de 4.500.000 lei. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) – (8), începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării sale în scopuri de TVA conform art. 316. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. b) care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior înregistrării în scopuri de TVA, în cursul anului înregistrării,  trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a) nu depăşeşte plafonul de 4.500.000 lei în anul calendaristic în curs, până la data depunerii notificării, și că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

[…]

 

  (12) Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. a), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) – (8), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a), nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei şi că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligaţia să depună notificarea, dacă în anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare şi cifra sa de afaceri nu a depăşit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) – (8), trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării sale în scopuri de TVA conform art. 316.
(14) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul anului calendaristic curent plafonul de 4.500.000 lei are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor art. 282 alin. (5). În situaţia în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data înscrisă în decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la alin. (16). În perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligaţia de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare şi data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare:

[…]

 

  (14) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art. 282 alin. (3), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor art. 282 alin. (5). În situaţia în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data înscrisă în decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la alin. (16). În perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligaţia de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare şi data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare:

a) pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă se aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 282 alin. (1) şi (2), iar dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă în perioada respectivă se exercită în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1);

b) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la încasare de la persoanele impozabile respective se exercită pe măsura plăţii în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2). De la data radierii din oficiu a furnizorului/prestatorului din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarul deduce TVA pentru achiziţiile realizate de la acesta în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1).

 
 (16) A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 282 alin. (3) – (8). Registrul este public şi se afişează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (12), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau, în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic, prevăzute la art. 282 alin. (3) lit. b), care optează să aplice sistemul TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, de la data înregistrării acestora în scopuri de TVA. Nu sunt înscrise în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare persoanele impozabile care nu depun notificarea în termenul prevăzut la alin. (12). Radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (14), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (14). În cazul înregistrării persoanei impozabile în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în situaţia în care data publicării în registru este ulterioară datei de la care persoana impozabilă aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarii îşi exercită dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2), începând cu data publicării în registru.”

 

    (16) A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art. 282 alin. (3) – (8). Registrul este public şi se afişează pe site-ul A.N.A.F.

Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (12), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau, în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic, prevăzute la art. 282 alin. (3) lit. b), de la data înregistrării acestora în scopuri de TVA. Radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (14), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea sau din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (14). În cazul înregistrării persoanei impozabile în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în situaţia în care data publicării în registru este ulterioară datei de la care persoana impozabilă aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarii îşi exercită dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2), începând cu data publicării în registru.
Art. II. – Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

  
1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Unitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu sediul în România, unitățile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.”

 

  Art. 1. –   (3) Subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu sediul în România, precum şi subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.

 
2. La articolul 4, alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată, pentru Fondul de garantare a depozitelor bancare și schemele de garantare a depozitelor supravegheate de Banca Națională a României, precum și pentru orice alte entități care intră în sfera sa de reglementare contabilă, conform legislației specifice aplicabile;”

 

  

 

 

a) de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată, şi pentru Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
3. La articolul 28, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(11) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul fuziunii, divizării și al altor forme de reorganizare juridică, precum și în situația lichidării, în condiţiile legii, caz în care situaţiile financiare au aceleaşi componente cu situaţiile financiare anuale.”

 

   (11) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul fuziunii, divizării sau lichidării, în condiţiile legii, caz în care situaţiile financiare au aceleaşi componente cu situaţiile financiare anuale.
4. La articolul 28, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Situaţiile financiare și raportările contabile prevăzute la alin. (2) se păstrează timp de 10 ani.”

 

  
5. La articolul 28, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar şi sunt însoţite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, raportul privind plățile către guverne, în cazul în care reglementările contabile aplicabile prevăd obligația întocmirii acestuia, precum și de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.”

 

   (7) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar şi sunt însoţite de raportul administratorilor.
6. La articolul 29, alineatul (1) se abrogă.

 

  
7. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Situațiile financiare anuale consolidate sunt însoţite de raportul consolidat al administratorilor, raportul de audit, precum și raportul consolidat privind plățile către guverne, în cazul în care reglementările contabile aplicabile prevăd obligația întocmirii acestuia.”

 

  
8. La articolul 34, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) În înţelesul prezentei legi, prin persoane juridice de interes public se înţelege: societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; instituţiile de credit; instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată; Fondul de garantare a depozitelor bancare; schemele de garantare a depozitelor supravegheate de Banca Națională a României; societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative şi administratorii acestora; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărţi centrale şi operatori de piaţă/sistem autorizaţi/avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară; societăţile/companiile naţionale; societăţile cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome.

[…]

 

 

  

 

 

(2) În înţelesul prezentei legi, prin persoane juridice de interes public se înţelege: societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; instituţiile de credit; instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată; societăţile de asigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare; fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative şi administratorii acestora; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare, contrapărţi centrale şi operatori de piaţă/sistem autorizaţi/avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară; societăţile/companiile naţionale; societăţile cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome.
(4) Sunt supuse, de asemenea, auditului statutar situațiile financiare întocmite în vederea efectuării operațiunilor de fuziune, divizare sau altor forme de reorganizare juridică, ori a operațiunilor de lichidare, dacă persoanele respective au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale.”

 

  (4) Sunt supuse, de asemenea, auditului statutar situaţiile financiare anuale întocmite în vederea efectuării operaţiunilor de fuziune, divizare sau lichidare, dacă persoanele respective au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale.
9. La articolul 35, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Situaţiile financiare anuale, situațiile financiare anuale consolidate, precum și situațiile financiare interimare, se păstrează timp de 10 ani.”

 

    (3) Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 10 ani.

 
10. După articolul 37 se introduc două noi articole, articolele 371 și 372, cu următorul cuprins:

„Art. 371. – Informațiile cu caracter public, cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale, sunt cele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Acestea se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor și sunt extrase din situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale depuse de entități la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor.

Art. 372. – (1) Ministerul Finanțelor, direct sau prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, poate încheia protocoale cu autorităţi publice şi instituţii publice şi de interes public, instituții de cercetare, instituții de învățământ superior, organisme profesionale reglementate și alte entități de interes public, având ca obiect schimbul de informații, atunci când actul de înființare/reglementare a acestora prevede atribuții a căror realizare necesită utilizarea informațiilor cuprinse în situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale existente în baza de date a Ministerului Finanțelor.

(2) Prin protocoalele prevăzute la alin. (1) se stabilesc categoriile de informații care pot fi transmise, modalitatea în care sunt transmise informațiile, precum și periodicitatea transmiterii acestora, cu respectarea cadrului legal aplicabil în ceea ce privește confidențialitatea datelor existente în baza de date a Ministerului Finanțelor.”

 

  
11. La articolul 41 punctul 2, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) întocmirea, semnarea şi depunerea în termenul legal la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor a situaţiilor financiare anuale şi, după caz, a situaţiilor financiare anuale consolidate, a situațiilor financiare interimare, precum şi a raportărilor contabile;”

 

   e) întocmirea, semnarea şi depunerea în termenul legal la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a situaţiilor financiare anuale şi, după caz, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile;
12. La articolul 41, punctul 2, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) întocmirea şi depunerea în termenul legal la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor a rapoartelor prevăzute de art. 28 alin. (7) și art. 29 alin. (21);”

 

  
13. La articolul 41, punctele 7 și  8 se modifică și vor avea următorul cuprins:

“7. nerespectarea obligaţiei privind auditarea, conform legii, a situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum și a situațiilor financiare interimare;

8. nedepunerea, potrivit prezentei legi, a situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, a situațiilor financiare interimare, precum şi a raportărilor contabile;”

 

   7. nerespectarea obligaţiei privind auditarea, conform legii, a situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate;

8. nedepunerea, potrivit prezentei legi, a situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile;

 
14. La articolul 42 alin. (1), după ultima liniuță se adaugă o nouă liniuță, cu următorul cuprins:

„- cea prevăzută la pct. 2 lit. e1), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 şi 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 şi 30 de zile lucrătoare, şi cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.”

 

  
15. La articolul 42, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către persoanele din cadrul direcțiilor Ministerului Finanțelor, respectiv ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, respectiv ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”

 

  

 

 

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de persoanele cu atribuţii de inspecţie fiscală şi control financiar, precum şi de personalul altor direcţii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Art. III – Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, reprezintă cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul I al anului 2021, respectiv pentru determinarea rezultatului fiscal al anului 2021 în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul contribuabililor care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015.

 

  
Art. IV – Persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care au depășit în cursul lunii ianuarie 2021 plafonul de 2.250.000 lei, dar nu au depășit plafonul de 4.500.000 lei, nu vor fi radiate din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, cu excepția situației în care optează pentru ieșirea din sistem prin depunerea la organul fiscal competent a unei cereri în acest sens până la data de 1 martie 2021.

 

  
Art. V – (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu următoarele excepții:

a) prevederile punctului 2 se aplică începând cu luna următoare publicării în Monitorul Oficial al României, a prezentei ordonanțe de urgență;

b) prevederile punctelor 4, 5, 7, 9-16 se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență;

c)  prevederile punctelor 17-20 intră în vigoare la data de 1 martie 2021.

(2) – Prevederile art. II pct. 11 – 14 se aplică începând cu primele raportări efectuate în cursul exercițiului financiar al anului 2021.

  

 

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

 

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here