Plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului a dezbătut prima moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Mihai Tudose, intitulată “PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă” și iniţiată de PNL.
Moțiunea a fost votată “pentru” de 159 de aleşi, şi „împotrivă” de 3 parlamentari. Pentru a fi demis guvernul, ar fi fost nevoie de cel puțin 233 de voturi “pentru”.
După dezbaterea moţiunii de cenzură, premierul Mihai Tudose le-a spus parlamentarilor liberali că ”din păcate pentru ei şi din fericire pentru România” crede că vor sta departe de guvernare o lungă perioadă de timp.
Parlamentarii liberali au cerut retragerea încrederii acordate actualului guvern, care “distruge economia”, “scoate România din Uniunea Europeană” și dă ordonanțe de urgență care generează “haos fiscal”, conform textului moțiunii de cenzură. Totodată, în fața Parlamentului, câteva sute de persoane s-au organizat într-un lanț uman pentru a demonstra împotriva guvernanților.
Autorii moțiunii au îndeplinit încă de săptămâna trecută pașii procedurali pentru depunerea moțiunii – documentul a fost depus la Biroul Permanent vineri, 17 noiembrie, iar luni, 20 noiembrie, a fost lecturat într-o ședință de plen comun a celor două camere al Parlamentului. Dezbaterea și votul au loc joi, începând cu ora 11.
Președinții celor două camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au prezidat ședința, dar s-au aflat în sala de dezbateri, în prima bancă. Mulți dintre deputații și senatorii din PSD au părăsit cvorumul la începutul ședinței, iar parlamentarii de la ALDE au rămas.
Inițiatorii moțiunii au declarat că s-au consultat cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, dar și cu cei ai organizațiile neguvernamentale, nemulțumiți și aceștia de deciziile guvernului: ”PNL luptă cu toate armele constituţionale pentru a opri distrugerea economiei şi subordonarea instituţiilor democratice independente de către guvernarea PSDragnea. (…) Actuala guvernare PSD-ALDE a reuşit într-un timp record să provoace un haos generalizat în toate domeniile vitale – de la sănătate şi educaţie, la fiscalitate, justiţie sau infrastructură”.
Textul moțiunii cuprinde, în prima parte, “Efectele Guvernării PSD”:
- România este ultima ţară din UE în topul investiţiilor în resursa umană, dar PSD vrea să fim prima ţară care lasă plata contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate exclusiv în sarcina angajatului.
- În România avem o paritate de 9 pensionari la 10 angajaţi, un deficit la bugetul de pensii de 4,5 miliarde de euro, dar PSD vrea micşorarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii şi chiar naţionalizarea acestuia.
- În România natalitatea scade de 27 de ani, dar PSD a plafonat indemnizaţia pentru creşterea copiilor.
- România ocupă locul 5 în Europa la producţia de petrol şi gaze, dar PSD vrea să plătim cea mai scumpă benzină. Prețurile la carburanți au crescut cu 12% din august până în noiembrie. Prețul la gaze urmează să crească cu 6%.
- Inflația a crescut de 13 ori față de începutul anului.
- Avem cel mai scump euro din istorie, 4,64 Lei/Euro, faţă de nivelul de 4,46 Lei/Euro promis în campanie.
- Indicele ROBOR s-a dublat de la începutul anului şi ratele pentru un credit prima casa au crescut în medie cu 160 de lei.
- PSD a îndatorat țara cu 10 miliarde de euro în 7 luni. – FĂRĂ SĂ FIE CRIZĂ ECONOMICĂ.
În final, inițiatorii moțiunii subliniază că în eventualitatea demiterii actualului guvern, va fi stopat haosul fiscal, se va reda încrederea investitorilor și angajatorilor și se va opri atacul la independența justiției.
Parlamentarii de la USR și PMP au anunțat încă de la depunerea textului moțiunii că vor susține demersal împotriva actualului guvern. Grupul minorităților nu a dat niciun răspuns, singura apreciere fiind aceea că textul moțiunii va fi analizat cu atenție. Lideri UDMR au spus înainte de plenul de joi că nu vor semna textul moţiunii de cenzură: „Am analizat textul moţiunii de cenzură (…) şi am constatat că nu există la concluzii altceva decât deficit 3%, nevoie de transparenţă şi reducerea birocraţiei, dar nu nume de premier, direcţia în care vor să ducă ţara, nu politici publice în sectoarele cele mai importante şi nu elementele din programul de guvernare, măcar baza pe care se poate construi un program de guvernare”, a explicat preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.