Ce ar trebui să cunoaștem referitor la practicile de concurență neloială?

Legea nr. 11/1991 are drept scop asigurarea unei concurenţe loiale, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bune-credinţe, în interesul celor implicaţi, inclusiv respectarea intereselor consumatorilor.

Concurenţa loială reprezinta situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţină simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe.

În realitate, de multe ori se întâlnesc situații în care în piață se recurge la practici de concurență neloială și atunci se poate pune firesc întrebarea cum se poate proceda pentru încetarea şi interzicerea acestora, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale şi morale suferite?

Având în vedere utilitatea unor astfel de informații referitoare la practicile de concurență neloială, dar și faptul că, de dată relativ recentă, Legea nr. 11/1991 a fost modificată prin Legea nr. 117/2015, în articolul de față ne-am propus să prezentăm câteva aspecte, credem noi interesante, în legătură cu aceste practici și cu combaterea lor.

Care sunt practicile de concurenţă neloială interzise de legiuitor?

Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 11/1991, sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:

• denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;
• deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;
• orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite¹ şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Cum se poate proceda pentru încetarea/interzicerea practicilor de concurenţă neloială și pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a unei practici de concurenţă neloială?

Orice persoană care are un interes legitim se poate adresa direct instanţelor de judecată competente pentru încetarea şi interzicerea practicilor de concurenţă neloială, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale şi morale suferite ca urmare a unei practici de concurenţă neloială, fără a fi necesară parcurgerea vreunei formalităţi în faţa Consiliului Concurenţei.

Reținem faptul că acţiunile izvorând dintr-o practică de concurenţă neloială sunt de competenţa tribunalului locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului; în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului.

În vederea prevenirii unei pagube iminente, instanţele judecătoreşti competente pot dispune, în procedură de urgenţă, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor practici comerciale neloiale, încetarea, respectiv interzicerea acestora până la soluţionarea cauzei.

În cazul în care instanţa a dispus încetarea, respectiv interzicerea practicilor de concurenţă neloială, iar hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura a rămas definitivă, autoritatea naţională de concurenţă va asigura, la cererea persoanei care a formulat cererea de chemare în judecată, publicarea pe pagina de internet proprie a unui comunicat, care trebuie să cuprindă sediul şi celelalte date de identificare ale întreprinderii, practica de concurenţă neloială săvârşită, precum şi măsurile dispuse de instanţă.

De asemenea, reținem faptul că pe cheltuiala persoanei vinovate, instanţa poate dispune publicarea hotărârii judecătoreşti, total sau parţial, într-un ziar de largă circulaţie.

La cererea deţinătorului legitim al secretului comercial, instanţa poate dispune măsuri de interzicere a exploatării industriale şi/sau comerciale a produselor rezultate din însuşirea ilicită a secretului comercial sau distrugerea acestor produse; subliniem faptul ca interdicţia încetează atunci când informaţia protejată a devenit publică.

Ce fapte reprezintă contravenții în această materie și cum sunt pedepsite acestea?

Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 11/1991, constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, încălcarea cu vinovăţie a prevederilor art. 2 alin. 2 lit. a şi b.

Contravenţiile prevăzute la art. 4 alin. 1 din Legea nr. 11/1991 se sancţionează cu:

• amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane juridice;
• amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.

De asemenea, constituie contravenţie, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite cu vinovăţie de către persoane fizice sau juridice:

• furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 3 indice 4;
• furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate;
• refuzul nejustificat al întreprinderilor de a se supune unei inspecţii desfăşurate potrivit prevederilor art. 3 indice 4;
• nerespectarea măsurilor impuse de către Consiliul Concurenţei potrivit prevederilor art. 3 indice 1 alin. 2 lit. a şi b² (art. 4 alin. 3 din Legea nr. 11/1991).

Reţinem faptul ca săvârşirea de către întreprinderi, autorităţile şi instituţiile publice a contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. 3 din Legea nr. 11/1991 se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei; în schimb, săvârşirea de către persoanele fizice a contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. 3 din Legea nr. 11/1991 se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.

Individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în Legea nr. 11/1991 se face ţinându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum şi de sancţiunile primite în ultimii 2 ani de către persoana fizică sau juridică în cauză.

Cine aplică amenzile în această materie și cum pot fi acestea atacate de către cei interesați?

În ceea ce privește constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. 3 din Legea nr. 11/1991, acestea revin inspectorilor de concurenţă, cu excepţia inspectorilor de concurenţă debutanţi.

Contravenţiilor prevăzute la art. 4 alin. 3 din Legea nr. 11/1991  li se aplică prevederile OG nr. 2/2001, cu excepţia art. 5-8, 28 şi 29.

Prin excepţie de la prevederile art. 13 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute la art. 4 alin. 1 din Legea nr. 11/1991 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii contravenţiilor.

Reținem și că împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de Legea nr. 11/1991 se poate introduce plângere la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

______________________________________

¹ Uzanţele cinstite reprezintă ansamblu de practici sau reguli general recunoscute care se aplică în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora.

² Potrivit  art. 3 indice 1 alin. 2 lit. a şi b din Legea nr. 11/1991, Consiliul Concurenţei poate decide, după caz:

a) încetarea practicilor de concurenţă neloială, pe durata soluţionării sesizării;

b) interzicerea practicilor de concurenţă neloială (…);

Ai nevoie de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!