La sfârșitul anului trecut, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1110/28.12.2018 a fost publicat Ordinul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști (denumit în continuare Ordinul nr. 146/2578/2018 ), ordin ce a intrat în vigoare de la 28.12.2018.
Ordinul nr. 146/2578/2018 are un număr de 6 (șase) anexe- Anexele nr. 1-6 – care fac parte integrantă din ordin.
Ordinul nr. 146/2578/2018 reglementează modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, stabilind următoarele:
a) procedura de intervenție a polițiștilor în cazurile de violență domestică și de cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței domestice;
b) metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului;
c) procedura de emitere a ordinului de protecție provizoriu;
d) procedura de punere în executare a ordinului de protecție provizoriu.
Sesizarea polițiștilor în cazurile de violență domestică
Potrivit art. 2 alin. 1 din Ordinul nr. 146/2578/2018, intervențiile polițiștilor la cazurile de violență domestică se realizează ca urmare a sesizărilor:
a) prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență;
b) formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele implicate în actele de violență domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violență domestică sau de către alte persoane;
c) din oficiu.
În situația prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 146/2578/2018, polițistul care preia sesizarea va gestiona intervenția și emiterea ordinului de protecție provizoriu, indiferent dacă victima reclamă sau nu săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, aplicând în mod corespunzător prevederile Ordinului nr. 146/2578/2018.
Prevederile Ordinului nr. 146/2578/2018 se aplică:
a) în cazul sesizării potrivit art. 2 alin. (1) lit. a), de către polițiștii din cadrul structurilor de ordine publică;
b) în cazul sesizărilor potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) și c), de către polițiștii care sunt sesizați direct sau se sesizează din oficiu, indiferent de structura din care fac parte.
Prevederile Ordinului nr. 146/2578/2018 se aplică și de către polițiștii ce au calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare sesizați cu privire la existența unui act de violență domestică.
Competențele și atribuțiile polițiștilor care realizează intervențiile prevăzute la art. 2 din Ordinul nr. 146/2578/2018 se exercită în mod corespunzător și de către polițiști ce au calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare, cu sprijinul, după caz, al unor efective din dispozitivele de ordine și siguranță publică, dacă în cauză a fost deschis un dosar penal.
Dacă ordinul de protecție provizoriu vizează minori, persoane cu dezabilități sau persoane cu nevoi speciale, polițiștii pun la dispoziția echipei mobile prevăzute la art. 35 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, date necesare pentru punerea în aplicare a unor măsuri de protecție urgente și specifice sau, după caz, pentru sesizarea autorităților și instituțiilor publice competente cu punerea în aplicare a acestor măsuri.
Ce activități desfășoară polițiștii în cazurile de violență domestică?
Potrivit art. 4 alin. 1 din Ordinul nr. 146/2578/2018, pe parcursul intervenției, polițiștii desfășoară, după caz, următoarele activități:
a) iau măsuri pentru separarea victimei de agresor și realizează orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate;
b) observă și adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate și, dacă se impune, solicită intervenția echipelor medicale;
c) informează atât victima, cât și agresorul cu privire la drepturile și obligațiile acestora, măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situației de fapt, prin ordinul de protecție provizoriu;
d) sesizează structurile specializate ale Poliției Române sau ale altor instituții în situația în care, cu ocazia verificării sesizării, sunt constatate aspecte aflate în competența acestora;
e) procedează la obținerea de probe, potrivit art. 222 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Polițiștii solicită sprijin din partea altor efective din dispozitivele de ordine și siguranță publică în situațiile în care, în funcție de evoluția stării conflictuale, nu se poate asigura desfășurarea în condiții de siguranță a procedurii de evaluare a riscului și de emitere a ordinului de protecție provizoriu.
În cazul în care la eveniment intervine o patrulă formată exclusiv din alte structuri decât cele ale Poliției Române, membrii acesteia vor lua măsurile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Ordinul nr. 146/2578/2018 și vor solicita, prin dispecerat, prezența polițiștilor competenți să emită ordinul de protecție provizoriu potrivit Ordinului nr. 146/2578/2018.
Ce trebuie să cunoaștem referitor la formularul de evaluare a riscului?
Cu ocazia intervenției, în vederea stabilirii existenței unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, polițiștii evaluează situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului.
Modelul formularului de evaluare a riscului este prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul nr. 146/2578/2018.
Metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului este prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul nr. 146/2578/2018.
Concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului sunt aduse la cunoștința victimei, care semnează de luare la cunoștință.
În situația în care victima refuză să semneze, se menționează acest fapt în formularul de evaluare a riscului, la secțiunea dedicată semnăturii acesteia.
Ce trebuie să cunoaștem referitor la ordinul de protecție provizoriu?
În situația în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existența unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, polițistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecție provizoriu, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul nr. 146/2578/2018 .
Ordinul de protecție provizoriu poate fi emis și în situația în care victima se află în imposibilitatea obiectivă de a furniza informațiile necesare completării formularului de evaluare a riscului, pe baza evaluării criteriilor din cap. I al formularului de către polițist; în situația respectivă, informațiile necesare completării cap. I al formularului sunt obținute pe baza probelor administrate potrivit art. 22 indice 2 din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Originalul ordinului de protecție provizoriu se înregistrează, după emiterea acestuia, în evidențele unității/subunității de poliție din care face parte polițistul care l-a emis.
După emiterea ordinului de protecție provizoriu, în situația în care constată necesitatea acordării de servicii sociale, polițiștii solicită intervenția echipei mobile prevăzute la art. 35 indice 1 din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care își îndeplinește atribuțiile stabilite prin același act normativ.
Cu ocazia evaluării gradului de risc premergătoare emiterii ordinului de protecție provizoriu, atât victimei, cât și agresorului li se solicită să dea câte o declarație. În cazul în care persoanele prevăzute respective refuză sau nu pot să dea declarații, acest aspect se consemnează într-un proces-verbal.
Ce trebuie să cunoaștem referitor la situația în care au fost dispuse măsurile prevăzute la art. 22 indice 4 alin. (1) din Legea nr. 217/2003?
Potrivit art. 11 alin. 1 din Ordinul nr. 146/2578/2018, în situația în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 22 indice 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare (evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate), iar agresorul declară că nu are asigurată cazarea din altă sursă, polițistul care a emis ordinul de protecție provizoriu îl informează de îndată pe agresor cu privire la dreptul de a solicita găzduirea în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost sau al adăposturilor de noapte.
Dacă agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispoziție potrivit art. 11 alin. 1 din Ordinul nr. 146/2578/2018 și optează să locuiască la o altă persoană, polițistul care a emis ordinul de protecție îi va solicita să dea o declarație privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea (art. 11 alin. 2 din Ordinul nr. 146/2578/2018).
Aspectele referitoare la îndeplinirea procedurilor prevăzute la art. 11 alin. (1) și (2) din Ordinul nr. 146/2578/2018 se consemnează într-un proces-verbal sau în declarația prevăzută în anexa nr. 6 la Ordinul nr. 146/2578/2018, după caz.
Cu ocazia evacuării temporare din locuință, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să își poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.
În situația în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 22 indice 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare (reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună), după evacuarea agresorului din locuință, polițistul procedează la reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor acesteia în locuință.
În situația în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 22 indice 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare (obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate), și agresorul este prezent la fața locului alături de victimă, polițistul procedează la conducerea acestuia la distanța minimă prevăzută în ordinul de protecție provizoriu.
În ceea ce privește măsura prevăzută la art. 22 indice 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare (obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere), se execută potrivit legii speciale. Până la data intrării în vigoare a legii speciale, polițiștii nu vor dispune această măsură.
În situația în care a fost dispusă măsura prevăzută la art. 22 indice 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare ( obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute), polițiștii procedează la ridicarea armelor și munițiilor pe bază de proces- verbal și iau măsurile necesare pentru depunerea acestora în camera de corpuri delicte a unității de poliție, organizată potrivit Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 73/2013 privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte, precum și pentru informarea structurii competente de arme, explozivi și substanțe periculoase.
În cazul în care armele și munițiile sunt deținute de agresor în alt loc decât cel în care a fost realizată intervenția, polițistul care a emis ordinul de protecție informează, de îndată, structura de arme, explozivi și substanțe periculoase competentă despre măsura de protecție dispusă.
Structura competentă de arme, explozivi și substanțe periculoase adoptă măsurile necesare în vederea ridicării, cu celeritate, a armelor și munițiilor și demarează procedurile de verificare a îndeplinirii de către agresor a condițiilor prevăzute de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ai nevoie de Ordinul nr. 146/2578/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
