19 Aprilie, 2019

Plata taxei auto: moştenitori persoane fizice şi succesori persoane juridice

Timbrul de mediu nu se plăteşte atunci când autovehiculele sunt dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii. Ce se întâmplă, însă, în cazul încetării persoanei juridice prin absorbţie?

O societate, constituită prin fuziune, s-a considerat de asemenea succesoare de drept a bunurilor, solicitând Administraţiei pentru mediu şi ANAF restituirea sumelor achitate cu titlu de timbru de mediu pentru două autovehicule.

Reglementarea privind scutirea se regăseşte în art. 8 litera e) din OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial nr. 119/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare (vezi caseta foto de mai jos). 

oug 9_2013

Sursa foto: Lege5.ro

În instanţă, reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziiţiilor menţionate. În motivarea solitării, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate realizează o discriminare a persoanelor juridice faţă de transmisiunea universală a patrimoniului care operează în cazul persoanelor fizice, restrângând în mod nejustificat câmpul de aplicare al scutirii de la plata timbrului de mediu. Având în vedere intenţia legiuitorului de a scuti de la plata timbrului de mediu transferul universal al patrimoniului care trece de la o persoană la alta, ca urmare a încetării existenţei unei persoane, acelaşi tratament trebuie aplicat atât persoanei fizice, cât şi persoanei juridice.

Autoarea mai susţine că, prin dispoziţiile de lege criticate, se aplică un tratament juridic diferit unor persoane aflate într-o situaţie juridică identică şi, astfel, inaplicabilitatea art. 8 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 faţă de persoana juridică creează o discriminare din punct de vedere fiscal în raport cu persoana fizică, în cazul încetării persoanei juridice prin absorbţie.

De ce nu se aplică acelaşi tratament?

Analizând cauza, CCR reţine că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o discriminare faţă de persoanele juridice înfiinţate prin fuziune prin absorbţie, cele două categorii de persoane nefiind în aceeaşi situaţie juridică, sub aspectul scopului pentru care legiuitorul a reglementat scutirea de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule. Astfel, fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor, două sau mai multe societăţi se reunesc pentru a forma o societate, şi are ca efect transmiterea patrimoniului societăţilor care îşi încetează existenţa către societatea beneficiară care, astfel, dobândeşte întregul patrimoniu, adică totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au aparţinut societăţilor care şi-au încetat existenţa.

Curtea mai reţine că, potrivit art. 239 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, “Fuziunea [...] se hotărăşte de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societăţii.” Aşadar, înfiinţarea unei persoane juridice prin fuziune reprezintă un act de voinţă, deliberativ, al asociaţilor, transmiterea întregului patrimoniu hotărându-se de către organele de conducere ale societăţilor care îşi încetează existenţa.

Or, transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă se deschide în momentul decesului acesteia, potrivit art. 954 din Codul civil. Aşadar, legiuitorul a dorit să excepteze de la plata timbrului de mediu autovehiculele dobândite prin moştenire, dată fiind situaţia distinctă a succesiunii persoanelor fizice faţă de alte situaţii, cum este cea din cauza de faţă, referitoare la transmiterea patrimoniului între persoane juridice. Prin urmare, cele două categorii de persoane nu pot fi tratate identic sau similar sub aspectul scutirii de la plata timbrului de mediu pentru autovehicule şi, astfel, susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora persoana juridică ce a luat naştere prin fuziune s-ar afla în aceeaşi situaţie juridică cu persoana fizică moştenitoare, sunt nefondate.

Pe de altă parte, Curtea reţine că instituirea unor scutiri de la plata timbrului de mediu este la latitudinea legiuitorului, care, în considerarea unor situaţii speciale, aşa cum sunt prevăzute în art. 8 în discuţie. De altfel, scutirea de la plata timbrului de mediu nu reprezintă un drept fundamental. Astfel, legiuitorul este în măsură să acorde scutiri sau alte facilităţi, fără ca acestea să constituie discriminări de natură a contraveni art. 16 din Constituţie şi, prin urmare, critica de neconstituţionalitate raportată la aceste dispoziţii constituţionale este neîntemeiată.

Completul CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 182/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 376/2016, unde găsiţi întreaga dezvoltare a subiectului.

Ai nevoie de OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu