O persoană fizică autorizată a încheiat un contract de prestări servicii, în calitate de persoană fizică autorizată, cu un club sportiv. Ulterior intrării clubului în insolvență, PFA a formulat o cerere de admitere la masa credală, în categoria creanțelor salariale, cerere refuzată de administratorul judiciar și, ulterior, de judecătorul-sindic
În discuţie sunt prevederile art. 17 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familial, dispoziţii considerate ca neconstituţionale în cauza care are ca obiect apelul împotriva unei sentințe civile prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva tabelului preliminar al debitorului.
Textul criticat are următorul cuprins: “(3) PFA nu va fi considerată un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă.”
Legea nr. 85/2014 permite înscrierea creditorilor salariali într-o categorie ce are preferință, vulnerabilitatea acestor creditori fiind generată de relația lor de dependență cu angajatorii. Prin urmare, ori de câte ori se identifică un raport de subordonare, de dependență, specific raporturilor de dreptul muncii, persoanele care se află în postura celor care desfășoară o activitate dependentă ar trebui să beneficieze de protecția corespunzătoare în cadrul procedurii insolvenței. Or, autoarea excepției este considerată creditor chirografar, alături de alte persoane fizice autorizate, deși a prestat aceeași activitate precum creditorii incluși în categoria creanțelor salariale, întrucât dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 nu permit judecătorului să dea calificarea juridică exactă actului juridic încheiat între părți.
CCR: persoana fizică autorizată nu va fi considerată angajat al terțelor persoane cu care colaborează
Curtea Constituţională a respins critica cu care a fost sesizată. Iată care sunt principalele considerente reţinute în motivarea CCR.
– În scopul exercitării activității/activităților pentru care a fost autorizată, în baza art. 16 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, PFA poate stabili relații contractuale cu orice persoane fizice și juridice, cu alte PFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activități economice, “fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secțiuni”.
– Relațiile contractuale sunt detaliate în cuprinsul art. 17 din ordonanța de urgență care prevede că PFA poate desfășura activitățile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și înregistrat în condițiile legii [alin. (1)], calitatea de persoană fizică autorizată poate fi cumulată cu cea de salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată [alin. (2)], PFA nu va fi considerată un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă [alin. (3)].
– Rezultă că PFA poate avea calitatea de angajator, încheind contracte individuale de muncă cu alte persoane fizice. De asemenea, o persoană fizică poate avea concomitent relații contractuale cu terțe persoane fizice sau juridice, cu alte PFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, în calitate de persoană fizică autorizată sau în calitate de salariat. Acestea permit ca o persoană fizică ce desfășoară activitățile pentru care este autorizată să poată cumula calitatea de angajator (PFA), de colaborator (PFA), respectiv de salariat (persoană fizică), în funcție de relațiile contractuale pe care le încheie cu terțele persoane.
– Singura limită cu privire la relațiile contractuale pe care legea o impune este aceea că o PFA nu va fi considerată angajat al terțelor persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă. Limita impusă de lege este firească, întrucât numai o persoană fizică, iar nu o PFA, poate intra în raporturi contractuale de muncă cu o terță persoană, prin încheierea unui contract individual de muncă. Interpretarea potrivit căreia limita legală vizează persoana fizică, iar nu PFA pe care aceasta o înființează, interpretare pe care formula redacțională a textului o exclude, dar care este invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate, nu are susținere nici în interpretarea teleologică, rezultată din coroborarea cu celelalte norme incidente, de vreme ce legea prevede în mod expres posibilitatea ca între două părți să se stabilească atât raporturi de colaborare (terță persoană – PFA), cât și raporturi de muncă (terță persoană – persoana fizică). Cu alte cuvinte, norma legală permite unei persoane fizice să poată cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu calitatea de salariat, iar acest cumul să poată fi realizat în relația cu aceeași terță persoană. Această distincție operează în virtutea faptului că, admițând posibilitatea cumulului între cele două calități în anumite condiții, legea recunoaște natura juridică distinctă a celor două raporturi contractuale și de aici regimul juridic distinct aplicabil părților contractuale. Prin urmare, nimic nu împiedică părțile contractuale ca, în considerarea elementelor concrete ale activității economice prestate, să încheie un contract de colaborare sau/și un contract de muncă, fiecare dintre aceste raporturi contractuale păstrându-și identitatea proprie și producând efectele juridice distincte.
– În cazul de față, relația contractuală dintre cele două părți se întemeiază pe un contract de colaborare încheiat între o persoană juridică și o PFA, astfel că raportul contractual născut este guvernat de regimul juridic aplicabil PFA, cu toate consecințele juridice care decurg sub aspectul recuperării creanțelor izvorâte dintr-un atare contract în procedura judiciară a insolvenței persoanei juridice. PFA, având un statut propriu și un cadru normativ special în care își desfășoară activitatea, nu este în aceeași situație juridică cu persoana fizică salariată, care beneficiază de un statut juridic propriu, distinct de cel al PFA. În timp ce PFA este un operator economic de sine stătător, înregistrat în registrul comerțului, care desfășoară o anumită activitate economică cu autorizarea și luarea în evidență de către autoritatea fiscală competentă, salariatul își duce la îndeplinire atribuțiile în baza unui contract individual de muncă, guvernat de normele dreptului comun în materie, respectiv Codul muncii. Alegerea modalității de desfășurare a raporturilor contractuale, contract de colaborare (terță persoană – PFA) sau contract de muncă (terță persoană – persoana fizică), rămâne la libera apreciere a părților, opțiunea acestora determinând regimul juridic aplicabil tuturor drepturilor și obligațiilor născute din respectivul contract. Așadar, ceea ce este esențial în determinarea regimul juridic incident este natura contractului încheiat între părți, iar nu modul exclusiv în care se derulează colaborarea. Astfel, textul de lege criticat prevede expres că o PFA poate colabora cu o singură entitate economică, fără că această colaborare exclusivă să convertească persoana fizică autorizată într-o persoană angajată și, implicit, contractul de colaborare într-un contract individual de muncă. Chiar dacă activitatea desfășurată de o persoană fizică autorizată și cea desfășurată de o persoană fizică salarială pot fi asemănătoare din punctul de vedere al locului, felului, duratei, remunerației muncii, cele două categorii de persoane rămân beneficiarele unui tratament legal diferit sub aspectul exercitării drepturilor și obligațiilor legale față de colaborator/angajator și față de stat, al modalității de încetare a raporturilor contractuale, precum și sub aspectul recuperării creanțelor în cadrul procedurii insolvenței colaboratorului/angajatorului.
Decizia nr. 425/2019, publicată în Monitorul oficial nr. 777/2019, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familial
Ai nevoie de Decizia nr. 425/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
PFA care are contract de colaborare beneficiaza de somaj tehnic ?