25 Ianuarie, 2020

Pensii militare. Se încalcă dreptul de proprietate privată?

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 970/02.12.2019, a fost publicată Decizia CCR nr. 552/26.09.2019 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 02.12.2019) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 28, art. 29 alin. (1) și (2), art. 30, art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este  obiectul excepției de neconstituționalitate menționate în CCR în Decizia nr. 552/26.09.2019 ?

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28, art. 29 alin. (1) și (2), art. 30, art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile criticate vizează baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (art. 28), determinarea cuantumului pensiei de serviciu [art. 29 alin. (1) și (2)], plafonarea cuantumului pensiei (art. 30), sporul acordat în cazul plății contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget (art. 108) și modul de valorificare a unor stagii de cotizare [art. 109 alin. (6)].

Cum și-au motivat autorii-în esență- excepţia de neconstituţionalitate ?

Autorii  excepției au considerat  că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea au considerat  că sunt încălcate art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților, precum și art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Primul Protocol adițional la Convenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia au aratat că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, toți cetățenii români, pensionari, beneficiari de pensii de serviciu au dreptul la o pensie egală cu minimum 80% din baza de calcul, stabilită în raport cu activitatea desfășurată de fiecare categorie socioprofesională în parte. Or, prin art. 29 din Legea nr. 223/2015 se instituie un procent net inferior, de 65%, față de 80% utilizat pentru celelalte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu, fără a exista vreo rațiune obiectivă care să rezulte din normele cuprinse în Legea nr. 223/2015 sau din Nota de fundamentare a acesteia. Or, militarii sunt în activitate 24 de ore din 24, se supun ordinelor și dispozițiilor superiorilor, fiind supuși unor rigori profesionale deosebite, asumându-și riscul pierderii propriei vieți la fiecare misiune de luptă la care participă.

În opinia autorilor, deși pensia de serviciu a militarilor, potrivit art. 4 din Legea nr. 223/2015, ar trebui să reflecte, în mod rezonabil și echitabil, riscurile asumate și rigorile profesionale deosebite, dispozițiile criticate nu realizează acest lucru. Or, pentru alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, respectiv magistrați, personalul aeronautic civil, parlamentari, diplomați sau personalul consular, este respectat principiul raportului rezonabil, pensia de serviciu reprezentând un procent de 80% din baza de calcul.

De asemenea, potrivit autorilor, art. 28, art. 29 alin. (2) și art. 30 din Legea nr. 223/2015 ar încalca art. 16 și 44 din Constituție, precum și art. 14 din Convenție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, întrucât, în baza de calcul al pensiilor speciale ale altor categorii socioprofesionale, cum ar fi magistrații sau piloții civili, sunt incluse venituri care sunt excluse din baza de calcul al pensiei militarilor.

Autorii au susținut, mai departe, că se creează premisele unei exproprieri, întrucât rămâne nevalorificată vechimea suplimentară mai mare de 15 ani față de vechimea de 25 de ani. S-a mai arătat că “se încalcă art. 44 din Constituție, cu privire la creanța datorată de stat”. În plus, autorii arată că măsura plafonării la 85% a cuantumului pensiei nu poate fi justificată pe baza acordării Ordinului Militar Clasa III, II sau I, care determină cuantificări de 10%, 15% sau 20%, având în vedere că acestea au avut întotdeauna un temei distinct, fiind acordate în baza art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

S-a mai susținut că art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 încalcă art. 44, art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenție. Astfel, s-ar încălca dreptul de proprietate privată în condițiile în care, nefiind îndeplinită condiția referitoare la limita de vârstă prevăzută de art. 53 și următoarele din Legea nr. 263/2010, prin raportare la anexa nr. 3 la aceasta privind vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, rămâne nevalorificat cuantumul aferent punctajului corespunzător stagiului de cotizare civil adăugat.

Cu referire la dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, autorii excepției au arătat că acestea ar fi conforme cu standardele constituționale și convenționale referitoare la protecția dreptului de proprietate privată numai în măsura în care prin sintagma “se acordă un spor” din cuprinsul acestuia se înțelege “se adaugă un spor” la pensia militară. Astfel, textul criticat deschide posibilitatea unei interpretări contrare principiului care a guvernat reglementarea acestui drept distinct al celor care au contribuit la fondul de pensie suplimentară și “lasă la dispoziția Casei de Pensii includerea pensiei suplimentare în limitarea de 85% din baza de calcul, ceea ce va genera sute de litigii pe rolul instanțelor de drept comun pentru acordarea corectă a acestui drept și o eventuală practică neunitară și petiții adresate Curții Europene a Drepturilor Omului”.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa?

Examinând excepția de neconstituționalitate, cu referire la pretinsa discriminare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 față de alți titulari de pensii de serviciu, CCR a reamintit că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens deciziile nr. 350/22.05.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722/22.08.2018, paragraful 15, sau nr. 736/24.10.2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4/04.01.2007). Este adevărat, deopotrivă, că, reglementând condițiile de acordare a pensiilor și modul de calcul al acestora, legiuitorul este ținut să respecte prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații identice (a se vedea Decizia nr. 350/22.05.2018, paragraful 16, precitată).

În aplicarea acestor considerente la situația din cauza de față, CCR a reamintit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii (Decizia nr. 350/22.05.2018, precitată, paragraful 17).

Cu referire particulară la magistrați, CCR a reținut că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților (a se vedea deciziile nr. 42/24.01.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164/13.03.2012, și nr. 301/07.05.2019, paragraful 58).

În continuare, CCR a constatat că nevalorificarea vechimii suplimentare mai mare de 15 ani față de vechimea de 25 ani, contrar susținerii autorilor, nu poate avea, în niciun caz, semnificația unei exproprieri, așa cum această noțiune apare în art. 44 alin. (3) din Constituție.

De asemenea, față de susținerea autorilor că “se încalcă art. 44 din Constituție, cu privire la creanța datorată de stat”, CCR a observat că, în jurisprudența sa, a reținut în mod constant că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia nr. 956/13.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/12.12.2012, și Decizia Curții Constituționale nr. 861/28.11.2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45/22.01.2007).

Cu referire la critica adusă art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, CCR a apreciat că, în prealabil, este necesară diferențierea între cota de contribuție individuală la bugetul de stat, reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015, stagiul de cotizare definit de art. 3 lit. i) din Legea nr. 223/2015 și contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, menționată în art. 108 din Legea nr. 223/2015. Legiuitorul permite valorificarea tuturor cele 3 tipuri de contribuții la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 109 din Legea nr. 223/2015, în mod diferit, după cum urmează: contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget se valorifică, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin acordarea unui spor, iar stagiile de cotizare se valorifică potrivit art. 109 alin. (5) și (6) din Legea nr. 223/2015.

În plus, cu referire la sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale, CCR a reamintit că acestea nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale. Aceasta deoarece asigurările sociale funcționează pe baza principiilor mutualității și solidarității, iar asigurații beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege și proporțional cu perioada de cotizare și cu contribuțiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptățiți să beneficieze de drepturile respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 861/28.11.2006, precitată).

În ceea ce privește critica adusă art. 108 din Legea nr. 223/2015, CCR a observat că, în Decizia nr. 322/21.05.2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806/04.10.2019, a constatat constituționalitatea acestora. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menționate, a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234/06.10.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836/04.12.2009, potrivit căreia “prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor”.

În plus, CCR a constatat că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 vizează, în fapt, modalitatea concretă în care legiuitorul a decis să permită valorificarea contribuției la Fondul de pensie suplimentară, respectiv prin acordarea la recalcularea pensiei a unui spor, proporțional cu vechimea contribuției. O astfel de soluție se situează, în mod evident, în marja largă de apreciere de care legiuitorul se bucură în această materie, cu atât mai mult cu cât este vizată valorificarea, în cadrul pensiei de serviciu, a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară (pentru opțiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de valorificare, în cadrul sistemului public de pensii, a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară, a se vedea dispozițiile art. 168 din Legea nr. 263/2010).

 

Ai nevoie de Legea nr. 223/2015 ? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Un comentariu

  • Răspunde
    decembrie 13 2019

    Buna ziua va adresez următoarele aspecte prin care consider că sunt încălcate unele drepturi privind Legile militare dupa cum stiti in luna noiembrie a fost adoptată legea 215 / 2019 care abroga art. 18 si 55 din legea 263/2010 referitor la condițiile de muncă DEOSEBITE adica 4 luni la un an reducere in loc de 3 luni cum a fost inainte eu sunt militar lucrez in conditiile de munca deosebite si conform Legii 215/2019 nu primesc reducere de 4 luni la an deoarece funtionez dupa legea 223/2015 legea pensiilor militare de serviciu ce intrebare am la dvs. Legea 223/2015 A fost elaborată tot dupa lege 263/2010 cu tot cu tabelul privind grupele de muncă. Va mtumesc

Scrie un comentariu