22 Octombrie, 2018

Parteneriatul public-privat se derulează după reguli noi

Guvernul a abrogat Legea privind parteneriatul public-privat nr. 233/2016, prin aprobarea unei ordonanţe de urgenţă. Menită să stimuleze investițiile private prin amplificarea proiectelor în parteneriat public privat și prin ajutoare de stat acordate de Guvern, OUG nr. 39/2018 este în vigoare din 18 mai 2018. 

Ce se urmăreşte prin noua reglementare

Ordonanța de urgență reglementează încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat.

Obiectivul urmărit îl constituie realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public. 

Condiţii de aplicare

Trebuie ca studiul de fundamentare a proiectului să demonstreze, pe lângă elementele principale, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Legea nr. 233/2016 avea o altă formulare, anume că în contrapartida lucrărilor executate și/sau a serviciului public prestat, plățile efectuate de către partenerul public urmează să reprezinte peste 50% din veniturile obținute de către societatea de proiect.

Mecanismul parteneriatului public-privat introduce, între altele, un termen de peste cinci ani pentru derularea raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil.

Reţinem şi distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc. În legea devenită caducă, condiţionarea era în funcţie doar de capacitatea partenerului public de a gestiona şi controla un anumit risc. 

Formele de parteneriat public-privat

Sunt menţinute aceleaşi două forme de parteneriat, parteneriatul public-privat contractual şi parteneriatul public-privat instituțional

Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul parteneriatului public-privat instituțional, dacă o altă entitate publică intenționează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea față de partenerul privat desemnat câștigător a procedurii de atribuire a contractului sau față de societatea de proiect a unei/unor obligații de plată sau de garanție, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situația în care obligația de plată sau de garanție a fost prevăzută în studiul de fundamentare și în documentația de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se condițiile în care poate fi realizată.

Contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice , republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. 1 și 2.

Partenerul public este definit într-o arie legală mai restrânsă faţă de reglementarea anterioară, anume oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, precum și al art. 9 și 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. 

Finanţarea investiţiilor

• Ordonanţa de urgenţă păstrează sistemul din vechea reglementare, respectiv:

- integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat; sau

- din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

• În ce priveşte participarea partenerului public la finanţare, reţinem, ca noutate, limitarea la 25% din valoarea totală a inverstiţiei a cotei de contribuție reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri.

• Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe modalități, detaliate în ordonanţă, cu menţiunea că în noua reglementare apare şi acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit sau instituții financiare.

• În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către societatea de proiect ori partenerul privat aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern se va înființa în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat. Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de actul normativ de înființare a respectivului fond special. 

Contractele de parteneriat public-privat încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate, în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu