Legea care modifică și completează Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii a fost adoptată, pe 29 iulie, de Camera Deputaților, forul decizional după ce președintele a cerut reexaminarea proiectului inițial, adoptat în mai 2019.
Proiectul prevede eliminarea închisorii pentru diverse investiții de infrastructură realizate fără o autorizație de construire, pedeapsa în forma actuală a legii fiind de la 3 luni la 1 an pentru:
– lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căi de comunicație, inclusiv lucrări de artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de infrastructură, noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
– lucrări de foraje și excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări de suprafață sau subterane; – organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote.
Toate aceste fapte reprezintă acum contravenții, astfel că vor fi sancționate doar cu amendă. De altfel, inițiatorii proiectului au justificat, în expunerea de motive, că pe rolul instanțelor sunt mii de procese care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99%, cazurile se soluționează cu aplicarea de amendă, nu a pedepsei cu închisoarea.
Șeful satului a solicitat, în mai 2019, reexaminarea legii deoarece „prin raportare la importanța și dimensiunile acestor categorii de lucrări, amploarea acestora și consecințele pe care lipsa sau nerespectarea autorizațiilor de construcții le pot avea asupra siguranței publicului sau asupra mediului înconjurător, apreciem că se impune menținerea în sfera ilicitului penal a acestor fapte“. Curtea Constituțională a decis că propunerea legislativă nu este afectată de vicii de neconsituționalitate din perspectiva criteriilor formulate de autorii sesizării, decizie în urma căreia proiectul a reintrat pe circuitul legislativ. Actul normativ a fost adoptat acum de Camera Deputaților cu 203 voturi “pentru”, 25 “contra” și 38 de abțineri și a reintrat pe parcursul spre promulgare.
