Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2016 a adus modificări la Codul de procedură civilă, precum şi la alte acte normative conexe, stabilind competenţa instanţelor şi procedura de soluţionare în materia încuviinţării executării silite.
Reglementarea survine după ce, prin Decizia nr. 895/2015, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă, care privesc, în esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc.
OUG nr. 1/2016 este în vigoare din 4 februarie, data publicării în Monitorul Oficial nr. 85/2016. Sub acest aspect, legat de data modificărilor aduse la reglementările incidente, este de reţinut că:
- decizia Curţii nr. 895/2015 nu se va aplica în privinţa procedurilor de executare silită încuviinţate până la data publicării acesteia;
- decizia se va aplica în privinţa contestaţiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data publicării acesteia, precum şi în cele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată;
- din ziua publicării deciziei, competenţa executorilor judecătoreşti de a încuviinţa executarea silită încetează.
Modificări la Codul de procedură civilă
Hotărârea arbitrală privitoare la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate. Hotărârea arbitrală se prezintă instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial.
După verificarea de către instanţa judecătorească ori de către notarul public a respectării condiţiilor şi după îndeplinirea procedurilor impuse de lege şi achitarea de către părţi a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, se va proceda la înregistrarea în cartea funciară şi se va realiza transferul de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil în cauză.
Dacă hotărârea arbitrală se execută silit, verificările privind respectara proceduri legale şi plata impozitului pe vânzarea bunului vor fi efectuate de către instanţă, în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite.
Încuviinţarea executării silite. În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare. Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare.
Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite, în condiţile prevăzute prin procedura civilă, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa de urgenţă.
Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea.
Executarea fără somaţie. La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanţa va putea să dispună, prin încheierea de încuviinţare a executării silite, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.
Măsura sechestrului asigurător se duce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens. Sunt valabile dispoziţiile privind înregistrarea cererii de executare, şi anume, de îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, poate refuza motivat deschiderea procedurii de executare. Încheierea se comunică de îndată creditorului.
Alte reglementări modificate
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. Creditorul ipotecar poate cere instanţei încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. Introducerea cererii de încuviinţare a executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat întrerupe prescripţia dreptului de a obţine executarea silită.
Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 din Codul civil este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul. Opoziţia la executare este de competenţa judecătoriei care a încuviinţat vânzarea bunului mobil ipotecat.
Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!
Titlul articolului este complet gresit! Executarea silita este in continuare de competenta executorului judecatoresc. Potrivit ultimei modificari, executorul nu mai este competent sa se pronunte asupra incuviintarii executarii silite. Induceti in eroare cititorii.
Buna ziua,
Va multumim pentru atentionare, fiind intr-adevar comisa o eroare in redactarea titlului. Am facut modificarile aferente si ne cerem scuze pentru aceasta scapare.
Scuzele, deşi poate acceptate, nu servesc la înlăturarea lipsei de profesionalism dovedite prin titlul iniţial promovat! Adică, în acest caz SCUZELE sunt impardonabile!
Titlul este gresit. Incuviintarea executarii silite nu mai este de competenta executorului judecatoresc, nu executarea silita.