10 Decembrie, 2018

OFICIAL: Băncile nu mai blochează încasările din conturile debitorilor executaţi silit prin poprire, dacă intervine suspendarea

Din 21 mai 2018 a intrat în vigoarea Decizia ÎCCJ nr. 11/2018 potrivit căreia băncile nu mai au obligaţia de a bloca sumele de bani care intră în contul debitorilor executaţi silit, atunci când urmărirea silită prin poprire bancară este suspendată. Soluţia – obligatorie pentru toate instanţele – a fost dată de ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii, la o solicitare din teritoriu, în condiţiile în care la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunțate de instanțele judecătorești, hotărârea pronunţată urmând să unifice practica.

Din cuprinsul cererii de declanșare a acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, a rezultat că în practica instanțelor de judecată nu ar exista un punct de vedere unitar cu privire la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, referitor la întinderea efectelor suspendării executării silite prin poprirea înființată asupra conturilor bancare, respectiv dacă sunt indisponibilizate toate sumele viitoare ce alimentează contul debitorului deschis la terțul poprit, indiferent dacă existau sau nu la data suspendării, ori nu intră sub incidența măsurii indisponibilizării încasările viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau în contul debitorului poprit la data înființării popririi

Admiţând recursul în interesul legii, ÎCCJ a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin poprire bancară înlătură obligația terțului poprit de a indisponibiliza și încasările, în contul debitorului poprit, ulterioare suspendării.

Reţinem câteva din raţionamentele folosite de ÎCCJ pentru fundamentarea soluţiei dată prin Decizia nr. 11/2018, publicată în Monitorul oficial nr. 430/2018:

• Premisele problemei de drept analizate constau în existența unei proceduri de executare silită prin poprire bancară declanșată în condițiile legii – la cererea creditorului de către un executor judecătoresc competent [art. 782 alin. (1) din Codul de procedură civilă], urmată de măsura suspendării provizorii a executării silite dispusă de instanța de executare sau, după caz, măsura suspendării executării silite până la soluționarea contestației la executare.

• Problema era dacă terțul poprit (instituție de credit) are obligația de a proceda în continuare la indisponibilizarea sumelor ce alimentează contul debitorului poprit prin executarea unor creanțe cu scadențe succesive, devenite exigibile după data suspendării, ori a unor încasări viitoare, respectiv creanțe a căror condiție suspensivă ori termen suspensiv s-a împlinit în cursul suspendării executării, în ambele situații, în baza unor raporturi juridice preexistente momentului înființării popririi între debitorul poprit și debitorul său.

Sumele pe care terțul poprit i le va datora debitorului poprit reprezintă încasările viitoare în contul debitorului la care face referire art. 781 alin. (2) din Codul de procedură civilă, categorie în care se încadrează și creanțele cu executare succesivă și a căror scadență sau exigibilitate se produce după comunicarea adresei de înființare a popririi.

• Această indisponibilizare care se întinde și asupra creanțelor cu exigibilitate în viitor – după momentul comunicării adresei de înființare a popririi – are ca rațiune imediată celeritatea și simplificarea procedurii de executare silită prin poprire, întrucât, în acest fel, executorul judecătoresc nu va fi obligat să emită câte o adresă de înființare a popririi pentru fiecare perioadă ulterioară în care creanțele au devenit exigibile și alimentează contul debitorului poprit.

• Împrejurarea că terțul poprit (instituția de credit) este debitor al debitorului poprit decurge din efectele contului bancar curent și ale depozitului bancar, existența a două raporturi juridice distincte, preexistente înființării popririi, de la creditor la debitor, fiind de esența acestei proceduri de executare silită. Astfel, art. 2.184 din Codul civil, denumit “Dreptul de a dispune de soldul creditor”, prevede: “În cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operațiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părți.”

• În cazul în care s-ar admite că indisponibilizarea sumelor ce sunt încasate de debitorul poprit în contul deschis la instituția de credit – terț poprit – ar continua și după suspendarea executării, plata cauțiunii prevăzută de art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă de către cel care solicită suspendarea ar deveni lipsită de rațiunea sa de substanță – acoperirea despăgubirilor la care contestatorul poate fi obligat pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, sens în care prevede art. 720 alin. (3) și (6), în mod evident suspendarea executării având, cel puțin, un efect dilatoriu pentru procedura executării silite. 

Precizări mai clare în Codul de procedură fiscală

În susţinerea soluţiei, Completul ÎCCJ a simţit nevoia să se refere la aplicarea temei în procedura fiscală:

 În sensul aceleiași interpretări sunt și dispozițiile art. 223 alin. (4) și (6), precum și cele ale art. 236 alin. (17) din Legea nr. 207/2015. În materia executării creanțelor bugetare și fiscale legiuitorul a adoptat o soluție mai detaliată și extrem de clară cu privire la efectul suspendării executării silite prin poprirea bancară. Astfel, potrivit textului art. 233 alin. (4) și (6):

” (4) Suspendarea executării silite prin poprire bancară are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei și în valută, începând cu data și ora comunicării către instituțiile de credit a adresei de suspendare a executării silite prin poprire. (…) (6) În cazul terților popriți, suspendarea executării silite are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor datorate de aceștia debitorului, atât a celor prezente, cât și a celor viitoare, până la o nouă comunicare din partea organului de executare silită privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire.”

• Pe de altă parte, art. 236 alin. (17) din Legea nr. 207/2015 stabilește: “În cazul în care executarea silită este suspendată ori încetează, potrivit legii, organul de executare silită înștiințează de îndată, în scris, instituțiile de credit ori, după caz, terțul poprit pentru sistarea, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor și reținerilor. (…)”

• Din soluția adoptată pentru procedura fiscală se poate deduce intenția neechivocă a legiuitorului cu privire la efectele măsurii suspendării executării silite – cu referire specială la efectul de sistare a indisponibilizării sumelor ce alimentează contul datornicului după dispunerea măsurii suspendării executării silite -, neputând fi identificată nicio rațiune viabilă pentru a se da o altă interpretare în procedura executării silite de drept comun prin poprire, chiar în absența unei reglementări în cuprinsul Codului de procedură civilă cu același standard de claritate a normei precum cel din procedura fiscală. 

Documentar

Codul de procedură civilă. Poprirea

Art. 781.  

(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.

(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.

(3) Poprirea se poate înființa și asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanțe sunt certe și lichide.

(4) Se va putea popri și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției.

(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;

b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.

Art. 784. 

(1) Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor.

(3) Indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, precum și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi.

(4) Prin efectul indisponibilizării, plata sau cesiunea creanței poprite nu va fi opozabilă creditorului popritor. De asemenea, nu pot fi opuse creditorului popritor actele de dispoziție de orice fel făcute ulterior înființării popririi de debitorul poprit asupra bunurilor poprite.

(5) Poprirea întrerupe prescripția nu numai cu privire la creanța poprită, dar și în ceea ce privește creanța pentru acoperirea căreia ea a fost înființată.

(6) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite nu va înceta decât dacă debitorul consemnează, cu afectațiune specială, toate sumele pentru acoperirea cărora a fost înființată poprirea, la dispoziția executorului judecătoresc, în condițiile prevăzute la art. 721. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care îl va înștiința de îndată pe terțul poprit.

Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    Cristian
    noiembrie 8 2018

    Bun, daca am doua popriri pe acelasi cont, una din cele doua a fost achitata integral, dupa cat timp se pune poprire pentru cea dea doua sau se pune imediat dupa achitarea primei?

Scrie un comentariu