Obligaţiile administratorului unei societăţi comerciale sunt cele prevăzute în principal în Legea nr. 31/1990, modificată, urmând să fie completate atunci când este cazul de alte acte normative speciale.
În cele ce urmează vom distinge între obligaţiile administratorului la momentul constituirii societăţii şi în contextul funcţionării acesteia.
Obligaţiile administratorului cu ocazia constituirii societăţii comerciale sunt acelea care vizează activităţile preliminare constituirii societăţii ori cele ale începerii funcţionării acesteia.
Spre exemplu, obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate necesare constituirii societăţii, incumbă şi administratorului potrivit art. 36 din Legea nr. 31/1990, modificată, în termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, care va solicita înmatricularea societăţii nou înfiinţate, în Registrul comerţului în a cărei rază teritorială aceasta va avea sediul.
Obligaţia administratorilor care au fost desemnaţi reprezentanţi ai societăţii de a depune semnăturile lor la Registrul comerţului prezintă însemnatate în special în vederea protejării terţilor, depunerea specimenelor de semnătură la Registrul comerţului constituind, în acelaşi timp, şi o modalitate de publicitate a numirii administratorilor.
În situaţia în care administratorul încalcă această obligaţie, sancţiunea este amenda judiciară de la 50 la 500 lei pentru administratorul persoană fizică, iar dacă obligaţia de a depune specimenul de semnatură incumbă unei persoane juridice amenda este de la 500 la 2000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune, conform art. 44 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerţului şi se aplică de către instanţa competenţa teritorial prin hotărâre judecătorească.
De asemenea, obligaţia de a prelua de la fondatori şi de a păstra documentele şi corespondenţa privind constituirea societăţii revine primilor administratori, conform art. 30 alin.2 din Legea nr. 31/1990 modificată.
Legea societăţilor comerciale stabileşte ca regulă că administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru a îndeplini obiectul de activitate al societăţii, afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.
Astfel, prima obligaţie a administratorului în contextul funcţionării societăţii comerciale este însăşi obligaţia de a asigura gestiunea activităţii curente a societăţii, adică obligaţia de a administra.
În îndeplinirea acestei obligaţii principale, administratorul are obligaţia de a lua parte la toate adunările generale ale asociaţilor, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare ale acestora, cum sunt comitetele de direcţie, conform art. 70 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, modificată, precum şi obligaţia de a aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a asociaţilor, conform art. 73 alin. 1 lit. d din lege. Această obligaţie stabileşte, în principal, „ rolul executiv” al administatorului, delimitându-l de adunarea generală căreia îi revine „rolul decizional”.
Art. 73 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990 prevede în sarcina administratorului obligaţia de a urmări efectuarea de către asociaţi a vărsămintelor datorate, sub sancţiunea răspunderii solidare faţă de societate pentru realitatea vărsămintelor efectuate de către asociaţi.
Putem aprecia, deci, că este nu numai obligaţia administratorului, ci chiar un interes personal depunerea integrală a aportului subscris la capitalul social până la termenele şi în condiţiile prevăzute de actul constitutiv sau de lege.
Tot în sarcina administratorului regăsim, conform legii societăţilor comerciale, şi obligaţia de a întocmi bilanţul societăţii şi contul de profit şi pierderi şi de a asigura repartizarea beneficiilor şi plata dividendelor în condiţiile prevăzute de lege.
La finele fiecărui exerciţiu financiar, administratorul este obligat să întocmească bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi (potrivit art. 27 din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii) şi să le depună la administraţia financiară teritorială.
În cazul societăţii pe acţiuni şi societăţii cu răspundere limitată, administratorul trebuie să depună bilanţul şi contul de profit şi pierderi, în copie, la Registrul comerţului, pentru a fi publicate în Monitorul Oficial.
Bilanţul contabil este documentul oficial de gestiune al societăţii şi reprezintă situaţia patrimonială a comerciantului la un anumit moment, aşa cum rezultă din compararea activului şi pasivului înfăţişat prin soldurile totalităţii conturilor. El se compune din contul de profit şi pierderi, anexe şi raportul de gestiune.
Administratorii trebuie să prezinte, cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării asociaţilor, bilanţul exerciţiului precedent, cu contul de profit şi pierderi, însoţit de raportul lor şi de documentele justificative. Acestea vor fi depuse, în termen de 15 zile de la aprobarea acestora, la administraţia financiară. Un exemplar din acestea, vizat de către administraţia financiară, va fi depus ulterior la Regsitrul Comerţului.
Administratorii răspund şi de realitatea dividendelor plătite asociaţilor.
Obligaţia de a ţine registrele cerute de lege şi corecta lor ţinere incumbă, de asemenea, administratorului, potrivit art. 73 alin. 1 lit. c din Legea societăţilor comerciale.
Legea nr. 82/1991 a contabilităţii prevede că principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt registrul – jurnal, registrul – inventar şi cartea mare.
Registrele contabile asigură atât o evidenţă clară a operaţiunilor societăţii, cât şi calcularea impozitelor şi taxelor datorate bugetului public de către societate.
Registrul-jurnal este, potrivit legii, un document contabil obligatoriu în care se înregistrează prin articole contabile, în ordine cronologică, operaţiunile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau a intrării acestora în societate.
Registrul-inventar reprezintă documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale.
Registrul “cartea mare” constituie documentul contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul – jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.
Pe lângă registrele generale folosite în contabilitate pe care le-am menţionat, în cazul societăţii pe acţiuni şi societăţii în comandită pe acţiuni, administratorii, respectiv consiliul de administraţie sau directoratul au obligaţia să ţină şi următoarele evidenţe:
* un registru al acţionarilor în care se cuprind date de identificare a acestora din urmă, precum şi vărsămintele efectuate în contul acţiunilor;
* un registru al sedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale;
* un registru al sedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere;
* un registru al obligaţiunilor;
* un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor;
* orice alte registre prevăzute de alte acte normative.
În cazul societăţilor cu răspundere limitată, potrivit art. 198 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, se ţine, prin grija administratorilor, un registru al asociaţilor. În acesta se înscriu numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la aceste date.
Ca o concluzie, putem aprecia că administratorul, prin însuşirea mandatului său, îşi asumă obligaţia generală de a fi purtătorul voinţei sociale a societăţii şi de a întocmi astfel toate actele şi faptele necesare înfăptuirii acesteia.