17 Noiembrie, 2019

Obligaţii fiscale legate de sediul permanent al firmei

Am realizat, pentru cei interesaţi, un grupaj din dispoziţiile viitorului Cod fiscal, cu privire la sediul permanent, şi anume referitor la venituri, aplicarea impozitului pe profit, dividende, determinarea rezultatului fiscal.

Când vorbim despre sediu permanent ?

Sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică, un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale.

ATENŢIE! Este, de asemenea, sediu permanent locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de reorganizare.

Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, un ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.

Un sediu permanent NU presupune următoarele:
  • folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
  • menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
  • menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
  • vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
  • păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
  • păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
  • păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor de mai sus, cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură pregătitoare sau auxiliară.

Nerezident cu sediu permanent în România. Un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

  • persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele care nu se încadrează ca activităţi ale sediului permanent şi pe care le-am arătat mai sus;
  • persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.

Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se vor avea în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bază.

Venituri obţinute din România de nerezidenţi

Tot sub aspectul sediului, sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate:

  • venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
  • dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;
  • redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
  • venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
  • comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

Sediul permanent şi impozitarea profitului

Contribuabili. Sunt obligate la plata impozitului pe profit persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent sau prin intermediul mai multor sedii permanente în România;

Sfera de cuprindere a impozitului. În cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent sau prin intermediul mai multor sedii permanente în România, impozitul pe profit se aplică asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;

Anul fiscal. Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe,  pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să îşi desfăşoare, integral sau parţial, activitatea în România, cu excepţia sediului care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, pentru care perioada impozabilă începe la data înregistrării în registrul comerţului.

Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie, în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, la data radierii înregistrării fiscale.

Venituri neimpozabile.  La calculul rezultatului fiscal, sunt neimpozabile veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii.

Regimul fiscal al dividendelor. La calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile, pentru tema propusă în discuţie, şi:

  • dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa situată într-un stat membru, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt stat membru decât cel al filialei, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ condiţiile prevăzute de art. 24 Cod fiscal;
  • dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăţi-mamă, de filialele acestora situate în alte state membre, prin intermediul sediilor permanente din România, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 24 Cod fiscal, dintre care – pentru scopurile acestui material – o amintim pe cea potrivit căreia la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an.

Pierderile fiscale. În cazul persoanelor juridice străine, recuperarea pierderilor din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi se aplică în cazul persoanelor juridice străine, luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile şi cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat în România.

Rezultatul fiscal al unui sediu permanent

Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

Rezultatul fiscal se determină în conformitate cu regulile privind calcularea, în următoarele condiţii:

  • numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal;
  • numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal.

Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii de piaţă a unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său permanent. Pentru cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal, documentele justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.

În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, nu se determină dacă activităţile unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata legală de 6 luni sau termenul prevăzut în convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt depăşite. Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii, se scad, dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului permanent, potrivit titlului VI, sumele reprezentând impozite cu reţinere la sursă.

În situaţia în care persoana juridică străină îşi desfăşoară activitatea în România printr-un singur sediu permanent, acesta este şi sediul permanent desemnat pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitului pe profit.

Rezultatul fiscal la nivelul sediului permanent desemnat se determină pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent aparţinând aceleiaşi persoane juridice străine şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii de piaţă a unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său permanent. Pentru cheltuielile alocate de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.

Sediul permanent desemnat în România calculează, declară şi plăteşte obligaţiile ce revin privitor la impozitarea profitului, pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente care aparţin aceleiaşi persoane juridice străine.

În situaţia în care sediul fix care îndeplineşte obligaţiile fiscale pentru nerezidenţi constituie şi sediu permanent, sediul fix este şi sediul permanent desemnat pentru îndeplinirea obligaţiilor privind impozitul pe profit.

Ai nevoie de Noul Cod fiscal? Poţi cumpăra actul în format PDF de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mihai Sintescu

Mihai Sintescu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    constantin
    noiembrie 5 2015

    am sediul firmei la apatramentul meu din bucuresti,dar am cumparat in com berceni un spatiu de productie si am declarat punct de lucru ,ce obligatii am cu sediul din bucuresti in anul fiscal 2016.

    o seara buna.

Scrie un comentariu