Întrebarea succintă din titlu trebuie dezvoltată, arătând că în cursul judecării unei cauze pârâta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, deoarece au un caracter discriminatoriu, neincluzând în sintagma "consumator" şi persoanele juridice.
Autoarea a apreciat că se ajunge în acest fel inclusiv la o restrângere a exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi de care ar trebui să se bucure persoanele juridice la fel ca şi persoanele fizice. Invocându-se Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind drepturile consumatorilor, s-a mai susţinut că definiţia consumatorului ar trebui să includă persoanele fizice care acţionează în afara activităţii lor comerciale, a afacerii, meseriei sau profesiei lor.
În cazul profesioniştilor, directiva arată că în cadrul sferei consumatorului ar trebui introduse numai contractele cu dublu scop, când contractul este încheiat în scopuri parţial circumscrise activităţii comerciale şi parţial aflate în afara acesteia, sau dacă scopul comercial este într-atât de limitat încât n-are o pondere predominantă în contextul general al contractului, respectiva persoană trebuind să fie şi ea considerată drept un consumator.
Aşadar, profesioniştii care încheie contracte circumscrise domeniului lor de activitate nu se găsesc în aceeaşi situaţie de vulnerabilitate ca persoanele care nu încheie astfel de contracte comerciale în mod obişnuit, astfel încât nu pot invoca caracterul discriminatoriu al prevederilor art. 2 din Legea nr. 193/2000.
Dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial nr. 305/2008, prevăd:
"Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Prin profesionist se înţelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia."
Ce constată Curtea Constituţională?
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere şi decizii anterioare, Curtea constată următoarele:
- dispoziţiile Legii nr. 193/2000 reprezintă opţiunea legiuitorului, care a adoptat aceste măsuri ca urmare a constatării faptului că foarte multe dintre contractele încheiate între profesionişti şi consumatori sunt contracte de adeziune, în care consumatorii nu au, în realitate, decât posibilitatea de a accepta sau nu semnarea unui contract (din cauze care ţin, în general, de poziţia pe piaţă a respectivilor profesionişti), fără o negociere a clauzelor contractuale care sunt impuse de către profesionişti.
- textul constituţional al art. 16 alin. (1) – despre care autoarea excepţiei a apreciat că ar fi încălcat prin Legea nr. 193/2000 – ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective faţă de care s-a promovat un tratament juridic diferenţiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii şi a autorităţilor publice.
- principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situaţia în care, datorită unui tratament juridic diferenţiat promovat faţă de aceasta, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetăţenilor, implicând inegalitatea lor în faţa legii sau a autorităţilor publice, sau în situaţia în care, prin intermediul persoanei juridice, cetăţenii îşi exercită un drept constituţional, cum este asocierea în partide politice. Or, în susţinerea ă nu se regăseşte niciuna dintre ipotezele de mai sus, astfel că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute.
Curtea a respins, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 360/2013, publicată în Monitorul oficial nr. 718/21.11.2013.
Notă: Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate gratuit în Lege5 Online. Atenţie: Actele normative sunt disponibile gratuit în forma publicată în Monitorul Oficial. Doar abonaţii Lege5 au acces la forma consolidată a acestora.
