Continuăm discuţia despre legalitatea art. 35 alin.(1) din Ordinul preşedintelului CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plată a contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
LegeStart a prezentat, recent, o sentinţă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti prin care a C.A.B. a admis acţiunea şi a anulat în parte dispoziţiile atacate, cuprinse în art. 35 alin. (1) din ordinul amintit, în privinţa posibilităţii organului competent al CAS de a emite decizii de impunere. Sentinţa civilă nr. 835/2012 a Curţii de Apel Bucureşti a fost publicată anul acesta, în Monitorul Oficial nr. 243/2014.
Ulterior, prin Decizia nr. 6192/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat recursul declarat de CNAS împotriva Sentinţei nr. 835 din 8 februarie 2012 a Curţii de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Decizia ÎCCJ este irevocabilă.
Un alt recurs la ÎCCJ
Recursul despre care vorbim aici, anterior celui de mai sus, privind excepţia de nelegalitate a unui act administrativ, urmează unei soluţii pronunţate de Curtea de Apel Bacău care a respins, prin Sentinţa nr. 46 din 24 martie 2011, ca nefondată, excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 35 din Ordinul nr. 617/2007, invocată de reclamantul D.L., în Dosarul nr. 6629/110/2010 al Tribunalului Bacău, în contradictoriu cu Preşedintele C.N.A.S., C.N.A.S. şi C.A.S. a Judeţului Bacău.
Analizând recursul, Secţia de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a apreciat că recursul formulat în cauză este nefondat, dispoziţiile art. 35 din Ordinul CNAS nr, 617/2007 fiind în mod corect apreciate ca fiind în concordanţă cu prevederile art. 216 din Legea nr. 95/2006, act normativ în executarea căruia a fost emis ordinul şi cu dispoziţiile art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Mai mult, referirile recurentei-reclamante cu privire la analizarea excepţiei de nelegalitate de către instanţa de fond prin raportare la dispoziţiile Protocolului încheiat între C.N.A.S. şi A.N.A.F. prin care s-au reglementat modalităţile de furnizare a unor date între cele două instituţii, în scopul exercitării atribuţiilor legale ale acesteia, respectiv în vederea stabilirii calităţii de asigurat a persoanelor, au fost apreciate de ÎCCJ ca nefondate, prin sentinţa criticată, instanţa de fond analizând excepţia de nelegalitate, invocată cu privire la art. 35 din Ordinul nr. 617/2007, prin raportare la dispoziţiile legale în baza cărora a fost emis.
Prin Decizia nr. 3796/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de D.L. împotriva sentinţei nr. 46 din 24 martie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Decizia poate fi consultată în repertoarul de de jurisprudenţă, oferit de Lege4.
Care dintre soluţii este aplicabilă?
Observăm că, în cazul Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti nr. 832/2012, recursul a fost anulat, astfel că soluţia Curţii este cea care rămâne valabilă, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 832/2014 (publicarea în acest an fiind determinată de aşteptarea soluţiei la recurs).
(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.
In opinia mea, solutiile diferite date in cauze similare de catre ICCJ, pe niveluri diferite de competenta denota o lipsa de responsabilitate profesionala a magistratilor din unele complete ,profitand de scutul imunitatii. De regula, ca si in cazul de fata, din comoditate si poate din oportunism , magistratii isi apara propriul teritoriu, cel al angajatilor bugetari, din care fac parte si Guvernul si parlamentul si justitia si aparatele represive ale statului.Pentru intretinerea carora trebuie bani , nu conteaza cum sunt obtinuti si nici daca fratii lor bugetari din insttutii si-au facut datoria sau nu, pentru a putea pretinde acesti bani.Mai incet cu democratia la noi, ii ies coarnele la suprafata…