La capitolul TVA, începutul de an a fost marcat, pe lângă introducerea de noi reguli în domeniul serviciilor electronice – aplicabile la nivelul întregii Uniuni Europene, de modificări pe plan local cu privire la procedura de înregistrare în scopuri de TVA, totul sub egida diminuării fraudelor fiscale în domeniul TVA.

Noile modificări legate de înregistrare au generat un val de discuții în rândul contribuabililor. Vor fi alte condiții suplimentare pentru obținerea codului de TVA? Căror persoane le este aplicabilă noua procedură? Noua procedură afectează în vreun fel persoanele înregistrate deja în scopuri de TVA? Ce rol are direcția antifraudă în acest context?

Scurt istoric legislativ

În noiembrie 2011, s-a publicat Ordinul MFP nr. 2795/2011 privind stabilirea criteriilor pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA. La momentul respectiv, noutatea consta în implementarea unei metodologii de calcul a unui punctaj minim de calificare pentru înregistrarea în scopuri de TVA. Punctajul se calcula în funcție de elemente precum detalii referitoare la spațiul cu destinație de sediu social, detalii referitoare la rezidența administratorilor și la istoricul administratorilor sau al asociaților cu privire la alte firme deținute anterior – lichidate, inactive sau în insolvență. Totodată, s-a introdus verificarea la sediul social al companiei care solicita înregistrarea.

În decembrie 2014, prin O.U.G. 80/2014, s-a modificat articolul 153 din Codul Fiscal (referitor la înregistrarea în scopuri de TVA), cu aplicabilitate de la 1 februarie 2015. Posibil cea mai de impact modificare se referă la introducerea posibilității organului fiscal de a anula codul de TVA în situația în care compania „nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică potrivit criteriilor și în termenele stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală” (alineat 9, litera h). De asemenea, o modificare importantă este că toate companiile cărora li s-a anulat codul de TVA trebuie să îndeplinească criteriile pentru înregistrare, fiind practic repuse în situația unei înregistrări de TVA de la zero.

Aceste două elemente de noutate au fost însoțite de precizarea expresă că prin Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală se vor stabili criteriile pentru înregistrarea de TVA – anterior fiind făcută referire la Ordin al ministrului finanțelor publice.

Am avut așadar, încă din decembrie, promisiunea că se va publica un nou ordin pentru înregistrarea de TVA – emis de ANAF de această dată. În același timp, din declarațiile publice ale reprezentanților ANAF reieșea că este nevoie de mai multă disciplină în acordarea codurilor de TVA, pentru a preîntâmpina și mai sever frauda de TVA și apariția așa-numitelor „firme fantomă”.

Prin urmare, la începutul lunii ianuarie 2015, a fost lansat în dezbatere publică proiectul de ordin ANAF cu privire la stabilirea noilor criterii pentru înregistrarea de TVA.

Ordinul ANAF nr. 17/2015

Mult spus dezbatere publică, întrucât, doar două zile mai târziu, Ordinul președintelui ANAF nr. 17/2015 privind stabilirea criteriilor pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA a fost publicat în Monitorul Oficial.

Procedura se aplică societăților înființate în baza Legii 31/1990 care (1) solicită înregistrarea în aceeași zi cu solicitarea înmatriculării la registrul comerțului, (2) solicită înregistrarea după înmatricularea la registrul comerțului, prin opțiune, fără depășirea plafonului de înregistrare de 220.000 de lei și (3) celor cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA – din orice motiv. În timp ce primele două categorii erau menționate și în procedura publicată în 2011, companiile care, din varii motive, vor fi ținta anulării codului de TVA de către ANAF, vor fi nevoite să o ia de la capăt cu întreaga procedură, așa cum am menționat anterior.

Înainte de analiza aspectelor de fond privind criteriile de înregistrare, trebuie menționat că s-au modificat atât pașii procedurali ai înregistrării de TVA, cât și termenul de aprobare a înregistrării (față de cel standard de 3 zile prevăzut anterior), după cum urmează:

Pasul 1

• Contribuabilul depune dosarul complet la ANAF pentru înregistrarea în scopuri de TVA.

Pasul 2

• Varianta I: Dacă societatea îndeplinește criteriile pentru înregistrare, ANAF aprobă înregistrarea în scopuri de TVA – în decurs de o zi lucrătoare.
• Varianta II: Dacă societatea nu îndeplinește criteriile pentru înregistrare, ANAF respinge înregistrarea în scopuri de TVA – în decurs de o zi lucrătoare.
• Varianta III: Dacă societatea îndeplinește parțial criteriile pentru înregistrare, ANAF transmite companiei o invitație la sediul său pentru furnizarea de informații suplimentare.

Pasul 3 (doar dacă e cazul)

• Varianta I: Dacă rezultatul discuției de la sediul ANAF este pozitiv, ANAF aprobă înregistrarea - în decurs de 5 zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete.
• Varianta II: Dacă informațiile solicitate nu sunt furnizate „corect și complet”, ANAF transmite dosarul companiei la direcția regională antifraudă.

Pasul 4 (doar dacă e cazul)

• Direcția regională antifraudă efectuează verificări asupra companiei (posibil inclusiv la sediul social declarat al acesteia) și propune ANAF aprobarea sau respingerea înregistrării.

Pasul 5 (doar dacă e cazul)

• ANAF aprobă sau respinge înregistrarea - în decurs de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete.

În continuare, cu privire la criteriile efective de îndeplinit pentru obținerea aprobării înregistrării de TVA, au fost preluate în esență criteriile din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2795/2011, și adăugite.

Astfel, pe lângă criteriile existente anterior în procedură, și anume dovedirea locului de desfășurare a activității economice¹ și îndeplinirea condiției ca nici administratorul, nici asociații majoritari – în cazul S.R.L., să nu aibă infracțiuni sau fapte de răspundere în solidar înscrise în cazierul fiscal², s-a mai introdus criteriul referitor la evaluarea de către ANAF a intenției și a capacității de a desfășura operațiuni în sfera TVA (introdus și în Codul Fiscal la articolul 153).

Au apărut semne de întrebare și discuții legate de cum ar putea o companie să dovedească, în mod concret, acest lucru, și care vor fi limitele de decizie și puterile acordate organelor ANAF cu privire la această evaluare.

Ne puteam gândi la ceva similar cu metodologia de calcul a unui punctaj ce ține cont de unele elemente – așa cum s-a introdus în 2011. În schimb, s-a prevăzut obligația depunerii unei declarații pe proprie răspundere într-un format specific (Formular 88), fără calculul unui punctaj, așa cum urma să se afle din alt Ordin ANAF - publicat ulterior în Monitorul Oficial.

Ordinul ANAF nr. 112/2015

Ordinul ANAF nr. 112/2015 cuprinde, așadar, formularul-cheie în contextul noilor modificări legate de înregistrarea în scopuri de TVA.

În primul rând, trebuie subliniat că Formularul 88 se va depune atât de cei care solicită înregistrarea (prin opțiune sau prin obligație – ca urmare a depășirii de plafon), cât și de cei care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA. În cazul companiilor care aplică pentru reînregistrare, procedura și documentele suplimentare față de Formularul 88 sunt detaliate în Ordinul ANAF nr. 18/2015.

Totodată, Formularul 88 se va depune și de companiile care doresc să își păstreze în continuare valid codul de TVA. Vor exista situații când ANAF va solicita companiilor depunerea Formularului 88, de exemplu, ca urmare a schimbării sediului social sau a schimbării administratorilor și/sau a asociaților. În baza protocolului de colaborare cu registrul comerțului, ANAF va primi în timp real informații cu privire la schimbările apărute la nivelul plătitorilor de TVA, având mai departe ocazia (și dreptul, așa cum e scrisă legea) să solicite informațiile din Formularul 88. Aceste aspecte au fost introduse prin Ordinul ANAF nr. 19/2015.

Ce informații noi sunt solicitate prin acest formular, informații care anterior nu erau furnizare la înregistrarea de TVA? Cantitativ, față de cele 6 întrebări adresate anterior, începând cu 1 februarie sunt 18 solicitări de informații, din care noutățile sunt în linii mari următoarele întrebări/solicitări:

• Asociații (indiferent de ponderea la capitalul social) sau administratorii dețin sau au deținut în ultimii 3 ani această calitate în alte companii cu obligații restante la bugetul statului (cu excepția impozitelor și taxelor locale)?
• Puteți specifica datele de contact (nume, prenume, data nașterii, telefon, e-mail) a trei persoane stabilite în România care, la solicitarea organului fiscal, pot da relații despre administratorii societății?
• Există deschise conturi bancare în străinătate în numele persoanei impozabile? (Dacă da, care sunt beneficiarii reali ai operațiunilor bancare?)
• Nume, prenume, CNP, dată semnare contract, dată sfârșit contract, și alte informații, ale persoanelor care se ocupă cu ținerea contabilității (inclusiv dacă serviciul este externalizat) și a persoanelor care se ocupă cu depunerea declarațiilor fiscale (inclusiv la registratura organului competent).
• Număr contracte individuale de muncă încheiate.
• Care sunt veniturile brute obținute de asociați/administratori persoane fizice în ultimele 12 luni?
• Care sunt indicatorii financiari ai asociaților/administratorilor persoane juridice în ultimul an fiscal încheiat?
• Studii, profesie și ocupație ale administratorilor persoane fizice.
• La câte societăți dețin, sau au deținut în ultimii trei ani, administratorii și asociații calitatea de asociat?

Din Ordinele publicate în luna ianuarie de ANAF cu privire la efectuarea procedurilor pentru înregistrarea în scopuri de TVA nu reiese clar modalitatea obiectivă a inspectorilor fiscali de a evalua companiile în funcție de răspunsurile la întrebările de mai sus. Mai exact, prin Ordinele 17, 18, 19 și 112 publicate de ANAF nu sunt oferite criterii cantitative / sau punctaje în baza cărora se va lua decizia de aprobare sau respingere a înregistrării. Rămâne de văzut dacă legiuitorul va oferi mai multă transparență sau, similar cu încadrarea contribuabililor în categoria de risc fiscal³, criteriile exacte vor rămâne secrete.

Concluzii

În contextul în care s-a tot discutat în ultimii ani despre eficiența măsurilor anti-evaziune fiscală versus evitarea birocrației (adiționale), rămâne în continuare validă întrebarea legată de efectele reale ale măsurilor introduse la înregistrarea de TVA. E clar însă că atât contribuabilii, cât și organele ANAF – vor fi nevoiți să de adapteze noilor reguli.

Așadar, la ce să fim atenți începând cu 1 februarie 2015 în legătură cu înregistrarea de TVA? Pe de o parte, rezultă că, încă de la selectarea administratorilor și asociaților în vederea înmatriculării unei companii la registrul comerțului trebuie efectuată o analiză de șanse pentru înregistrarea de TVA viitoare – dacă se intenționează sau previzionează acest lucru. În al doilea rând, dosarele pentru înregistrarea TVA vor trebui pregătite cu multă meticulozitate – pentru a evita o întâlnire la sediul ANAF sau cu direcția antifraudă. Nu în ultimul rând, companiile înregistrate deja în scopuri de TVA trebuie să analizeze în prealabil orice eventuale modificări legate de sediul social, de asociați sau de administratori – pentru a fi pregătite să ofere toate informațiile necesare către ANAF.

Autori:

Alexandru Cristea,

Tax Partner al Țuca Zbârcea & Asociații Tax

alexandru.cristea@tuca.ro

Izabela Stoicescu,

Tax Senior Consultant al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

izabela.stoicescu@tuca.ro

__________________________

¹ Prin depunerea unei declarații pe proprie răspundere, fără format specific, dar care, în practică, se recomandă să fie însoțită de documentele de la Registrul Comerțului.

² Prin depunerea unei declarații pe proprie răspundere, fără format specific și doar atunci când administratorii/asociații nu sunt înregistrați fiscal în România.

³ A se vedea articolul „Despre procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA” publicat în numărul 7-8 din Curierul Fiscal.

Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format .pdf, de AICI!