16 Decembrie, 2019

Noul Cod Fiscal – între relansarea economiei și golurile bugetare uriașe

Proiectul noului Cod Fiscal aduce, per ansamblu, o relaxare pentru populaţie şi firme, însă anumite măsuri pozitive din proiect, respectiv reducerea de taxe şi impozite, se cer tratate cu semnul întrebării.

Proiectul  de  rescriere a Codului Fiscal, desfășurat sub mandatul a trei miniștri pe o perioadă mai lungă de un an, reprezintă un pas înainte din perspectivă tehnică, și anume în considerarea noțiunilor introduse, a faptului că s-au definit termeni utilizați, că au fost acoperite anumite situații întâlnite în practică ș.a.m.d. De asemenea, salutar este și faptul că, până la un punct, acest proiect a fost unul deschis și a beneficiat de suport (pro bono) din partea specialiștilor din domeniu, invitați cu regularitate la discuțiile cu reprezentanții ministerului Finanțelor Publice.

Ca un punct în minus, ar fi de menționat faptul că proiectul de Cod Fiscal trebuie privit în legătură cu celelalte taxe și impozite nereglementate de către acesta (cum ar fi sistemul de impozitare al hidrocarburilor). Un potențial investitor ia decizii de afaceri influențat de totalitatea taxelor și nu doar a acelora reglementate de Codul Fiscal. Tocmai de aceea, ar fi fost  mai  bine dacă,  odată cu noul  Cod Fiscal,  ar  fi  fost  revizuită  și  legislația  aferentă celorlalte taxe.

Tot la capitolul minusuri este că nu s-au definit (prin legislație paralelă) și măsuri practice de creștere a eficienței impunerii. Practic, guvernanții pun creșterea eficienței în colectare doar pe umerii conformării voluntare ce va fi generată teoretic de anumite diminuări de sarcini fiscale. Această abordare este destul de riscantă din perspectiva veniturilor bugetare. 

De asemenea, deciziile politice privind reducerile de cote și exceptarea unor venituri de impozitare trebuie privite cu circumspecție, pentru că asemenea promisiuni ar putea să destabilizeze și mai mult mediul economic în situația în care nu vor putea fi implementate în realitate. Până la urmă, majoritatea acestor măsuri va intra în vigoare peste aproape un an, iar efectele asupra bugetului de stat se vor putea resimți abia în a doua jumătate a lui 2016.

Reducerea TVA la 20%, deși este o soluție foarte bună, ar putea fi sustenabilă numai în situația în care s-ar îmbunătăți  colectarea. Recenta reorganizare a ANAF nu pare a da roade  din  perspectiva  încasărilor.  Supoziția că o reducere a cotei va genera în mod automat un procent mai mare de colectare s-a dovedit de foarte multe ori înşelătoare. Oricum, eventualele scăderi ale cotei TVA vor fi cel puțin parțial înghițite de creșterea prețului prin majorarea marjelor de profit, ceea ce înseamnă un impact redus la nivelul consumului, pe a cărui creștere mizau guvernanții. În lipsa unor schimbări în ceea ce privește eficiența colectării, cred că diminuarea suplimentară la 18% este nesustenabilă.

Reducerea cotei TVA la o gamă mai largă de alimente este, poate, o măsură mai eficientă și mai fezabilă decât reducerea cotei generale. Colectarea în industria aferentă este oricum una mică, iar avantajul competitiv al evazioniștilor față de contribuabilii onești va scădea considerabil. De asemenea, impactul social va fi unul foarte bun, întrucât efectul acestei reduceri masive va fi resimțit cu precădere de către persoanele cu venituri mici, care alocă o proporție mai mare din bugetul familiei pentru alimente.

Reimplementarea mecanismului de taxare inversă pentru clădiri poate fi de asemenea fi enumerată în seria de măsuri binevenite care își găsește și sustenabilitate în execuția bugetară (i.e. oricum aceste tranzacții ar trebui să aibă un efect nul asupra încasărilor bugetare).

Reașezarea și extinderea bazei de aplicare a contribuțiilor sociale însoțite de o plafonare a acesteia reprezintă o măsură corectă, în sensul în care sarcina fiscală ar trebui să fie comparabilă indiferent de natura veniturilor. Este o măsură liberală ai cărei  beneficiari direcți sunt cei care obțin venituri anuale de peste 30.000 euro. Perdanții sunt cei care obțin venituri  sub acest  plafon (care s-ar încadra în pătura medie de contribuabili  din România),  însa  creșterea  sarcinii  fiscale  pare  a  fi  sustenabilă.  

În ceea ce privește reducerea cotelor, în măsura în care nu va crește numărul contribuabililor, nu cred că astfel de reduceri sunt sustenabile întrucât bugetele aferente sunt oricum deficitare (chiar dacă  ele  sunt  niște  măsuri  excelente  din  perspectiva  mediului  de  afaceri). Un  singur aspect care  poate merită a fi analizat este nivelul plafonului maxim de aplicare a contribuțiilor individuale. Un nivel de 3 salarii medii brute este probabil mai eficient din perspectiva eficienței conformării voluntare. Un argument în acest sens ar fi și faptul că impozitarea microîntreprinderilor va fi una mult mai favorabilă și putem asista la o migrație a activităților vizate de aceste măsuri către microîntreprinderi. 

Extinzând planul analizei,  reașezarea impozitelor locale poate fi considerată o altă inițiativă corectă. Practica se aliniază tendințelor internaționale de a taxa imobilele în funcție de destinație și nu în funcție de proprietate. S-a propus, de asemenea, eliminarea impunerii suplimentară pentru mai multe proprietăți imobiliare, iar această măsură nu se datorează unei viziuni ultraliberale cum s-ar crede, ci faptului că autoritățile nu au capacitatea administrativă de a controla conformarea în declarațiile contribuabililor.

Măsura reducerii cotei de impozit pe profit la 14% este una absolut electorală. Prin diferența de două puncte procentuale nu va crește foarte mult competitivitatea economiei, întrucât cota este oricum una foarte mică.

Neimpozitarea veniturilor pe dividende este iarăși binevenită din perspectiva contribuabililor. Din punct de vedere economic însă, aceasta ar fi trebuit eliminată treptat, pentru a nu decapitaliza rapid societățile comerciale fără niciun beneficiu la bugetul de stat. Poate că o cotă de 5% ar fi fost rezonabilă și ar fi generat venituri substanțiale la buget, dacă ținem cont de faptul că există numeroase societăţi  comerciale cu profituri nedistribuite din anii anteriori.

Eliminarea accizelor nearmonizate  (și anume cafea, obiecte de lux)  este o măsură binevenită, întrucât efortul de colectare depășea nivelul veniturilor atrase.

În privința taxei pe construcții speciale, am spus-o de mai multe ori, este bine să se pună capăt cât mai curând acestei nefericite aventuri fiscale. Cei mai afectați contribuabili sunt societățile cu acționariat major de stat (cum ar fi Nuclearelectrica și Hidroelectrica) și care investesc masiv în industria României. Practic, prin această măsură a fost grav prejudiciat un sector al economiei în care suntem absolut deficitari, iar efectele negative s-au văzut instantaneu.

Putem concluziona că, prin proiectul noului Cod fiscal, beneficiile estimate pentru buget sunt semnificative. Rămâne însă de văzut dacă va fi atins și un alt efect scontat pe termen mediu, acela de a creşte încasările bugetare din impozitul pe venit şi contribuţii sociale.

Alin Chitu_Tuca Zbarcea & AsociatiiAutor:

Alin Chitu 

Partener al Țuca Zbârcea & Asociații Tax

(P) Aveţi nevoie de acte normative actualizate la zi? Le puteţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro! Lege5 este cel mai performant soft de documentare legislativă din România şi este creat pentru a fi utilizat pe orice dispozitiv aveţi la îndemână: Online, Mobile, Desktop şi Cloud.

comentarii

Despre autor  ⁄ Ţuca Zbârcea şi Asociaţii

Ţuca Zbârcea & Asociaţii este o firmă de avocatură de tip „full service”, având un portofoliu format din numeroase companii naţionale şi multi-naţionale, importante instituţii financiare, precum şi autorităţi publice şi instituţii guvernamentale. Ţuca Zbârcea & Asociaţii oferă servicii pluridisciplinare prin intermediul echipei de avocaţi, propriilor divizii de specialitate sau reţelei de colaborări teritoriale şi internaţionale. Cu o echipă formată din peste 100 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti. Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Date de contact: Tel.: + 40 21 204 88 90, fax: + 40 21 204 88 99, e-mail: office@tuca.ro, web: www.tuca.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu