Proiectul legii salarizării bugetarilor a fost pus în dezbatere publică la Senat, pe 24 aprilie, chiar de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, după ce a fost semnat de peste 200 de parlamentari din coaliţia de guvernare.

Legea a trecut de Senatul României cu 85 de voturi pentru. S-au abținut 12 senatori, iar 10 au votat împotriva proiectului legislativ care merge spre Camera Deputaților, for decizional. Conform planului relatat de ministrul Muncii, Legea ar trebui să intre în vigoare la data de 1 iulie 2017, însă deputații vor propune modificări asupra ei în urma plângerilor venite din partea mai multor bugetari. Cei din administrația publică locală se declară nemulțumiți și au amenințat cu proteste de stradă, dacă legea va fi promulgată în forma adoptată de Senat pe 23 mai 2017.

Odată votată și de deputații din Parlamentul României, președintele Iohannis va avea la dispoziție 12 zile pentru a promulga noua lege a salarizării.

Consultă AICI integral proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Conform expunerii de motive a proiectului, legea salarizării unitare din 2010 a suferit, în ultimii ani, mai multe modificări pe diferite categorii de bugetari, creând, de fapt, inadvertențe între veniturile acestora și alte domenii, scrie LegeStart.ro. Noua lege-cadru își propune să îndrepte disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare:
  • niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, în cadrul aceleiași instituții ori în instituții de același fel din cadrul unui sector;
  • salarii egale pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, dar cu vechime în muncă diferită;
  • salarii mai mici pentru persoane angajate pe funcții necesitând studii superioare, decât ale unor persoane angajate pe funcții necesitând studii medii;
  • salarii mici existente la baza piramidei salariale;
  • salarii nemulțumitoare pentru personalul medical, pentru personalul din educație, cultură, personalul militar.
“Consecința directă a acestor situații este aceea că autoritățile și instituțiile publice centrale și locale sunt chemate în judecată într-un număr semnificativ de procese aflate pe rolul instanțelor de judecată din întreaga țară, având ca obiect eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 și sunt deja pronunțate hotărâri judecătorești definitive în favoarea salariaților”, se mai argumentează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

comentarii

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here