Avem, de joi, o nouă formă a proiectului de modificare a Normelor de aplicare a Codului fiscal, având în vedere necesitatea corelării cu modificările ulterioare aduse cadrului fiscal, ca urmare a intrării în vigoare a unor acte normative.
Modificările vizează o paletă largă de domenii: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuțiilor sociale obligatorii, impozitul pe veniturile nerezidenților, T.V.A., accizele, precum și impozitele și taxele locale.
Ne oprim, în cele ce urmează la vitoarele precizări din Norme cu privire la impozitul pe profit, ca urmare a modificărilor la Codul fiscal aduse, în principal, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care regimul fiscal de impozitare a profiturilor.
Cum a fost în 2017?
• Potrivit reglementărilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2017, cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, au fost cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, în scopul diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, regimul fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, a fost revizuit prin introducerea de prevederi privind limitarea acestor cheltuieli, în limita unui anumit plafon din valoarea creanțelor înstrăinate, aplicabile până la data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal.
Măsura a urmărit descurajarea cesiunilor de creanțe sub valoarea nominală, dar, din practică, se constată că anumite categorii de contribuabili care desfășoară astfel de operațiuni, înregistrează cesiunea de creanțe în mod diferit din punct de vedere contabil, în sensul că, în anumite situații, nu se înregistrează pe venituri și cheltuieli, caz în care aplicarea măsurii le aduce dezavantaje economice și de asemenea, îi poate situa pe poziții inechitabile din punct de vedere al impozitării profitului, aspect care ar conduce la un impact fiscal neunitar ca urmare a diferențelor existente în reglementările contabile aplicabile. Pentru asigurarea unui regim fiscal unitar pentru toate categoriile de contribuabili care efectuează cesiuni de creanțe, în contextul în care rezultatul fiscal se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile, dar și prin luarea în calcul a elementelor similare veniturilor şi cheltuielilor, se impune completarea normelor metodologice care prezintă exemple de elemente similare veniturilor/cheltuielilor, cu noi exemple corespunzătoare unor astfel de situații.
• Ca urmare a introducerii prevederilor Capitolului III^1 ”Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne” în cadrul Titlui II – Impozitul pe profit din Codul fiscal, în ceea ce privește regimul de deducere la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor cu dobânzile și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, s-a modificat regula de limitare a nivelului acestor cheltuieli pe care contribuabilul are dreptul să le deducă într-un an fiscal.
Regula generală nou instituită, aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2018, stabilește că în cazul în care contribuabilul nu este o entitate independentă, respectiv face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară şi are o întreprindere asociată şi/sau un sediu permanent, acesta are dreptul de a deduce într-o perioadă fiscală costurile excedentare ale îndatorării în funcție de un anumit plafon, urmând ca ceea ce depășește plafonul să se deducă limitat din baza de calcul, în perioada fiscală în care costurile sunt suportate.
În vederea aplicării facile a regulii de limitare nou introduse, atât de către contribuabili cât și de către administrația fiscală, s-a considerat necesară exemplificarea aplicării acesteia.
În același timp, în noul cadru legal, normele metodologice corespunzătoare limitării cheltuielilor cu dobânzile și diferențele de curs valutar prin gradul de îndatorare, date în aplicarea art. 27, prevederi abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2018, nu mai corespund reglementărilor în vigoare începând cu această dată, motiv pentru care se impune abrogarea acestora.
Schimbări preconizate
În cazul creanțelor înstrăinate, iată ce modificări sunt propuse în Normele metodologice.
• Se abrogă prevederile lit. i) a alin. (1) de la pct. 13, în contextul revizuirii regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii. Precizările din Norme prevăd, în formaq nemodificată că cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate sunt cheltuieli efectuate îm scopul desfăşurării activităţii economice;
• Este exemplificat modul de aplicare a prevederilor de la art. 25 din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor similare veniturilor și cheltuielilor care vor fi luate în calculul la determinarea rezultatului fiscal, de către contribuabilii care nu reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz, valori ale pierderilor așteptate, precum și prețul de vânzare a cesiunii de creanțe, pe venituri și valoarea creanțelor înstrăinate pe cheltuieli, din punct de vedere contabil. De asemenea, se introduc clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate.
În viitoarea formă, Normele ar urma să aibă un text nou care prevede:
”În perioada aplicării prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, pentru determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, se vor avea în vedere următoarele:
a) în cazul în care o parte din valoarea creanțelor înstrăinate este înregistrată pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile și o parte din valoarea creanțelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (31) lit. c), partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate înregistrată pe cheltuieli se însumează cu partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate care reprezintă elemente similare cheltuielilor, iar sumele care depășesc limita de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.
b) în cazul în care întreaga valoare a creanțelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (31) lit. c), partea care depășește limita de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.”
• Se abrogă prevederile pct. 24 de la Capitolul II “Calculul rezultatului fiscal”, Secțiunea a 7-a ”Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar”, în contextul abrogării prevederilor art. 27 din Codul fiscal, referitor la provizioane.
• Se introduc unele precizări referitoare la aplicarea Capitolului III1 – Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, din Codul fiscal, în legătură cu:
– determinarea pierderii generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare;
– cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial.
– aplicarea prevederilor art. 402 din Codul fiscal în cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și în cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare;
– exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.
Ai nevoie de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!