Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale din 19.02.2014, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 118/2014 şi publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 172 din 11.03.2014 (M.Of. nr. 172/2014).
În vigoare de la 11.03.2014
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1.
(1) Furnizorii de servicii sociale, precum şi serviciile sociale acordate de aceştia se acreditează în condiţiile Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege.
(2) Procedura de acreditare cuprinde totalitatea activităţilor de evaluare şi certificare a respectării criteriilor şi standardelor definite la art. 5 alin. (2) şi (3) din lege.
(3) În scopul evidenţierii gradului de excelenţă a serviciilor sociale, se poate solicita evaluarea şi încadrarea acestora în clase de calitate, conform prevederilor art. 6 din lege.
Art. 2.
În cadrul procesului de acreditare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are responsabilitatea elaborării standardelor, criteriilor şi indicatorilor prevăzuţi de lege, precum şi a organizării, coordonării şi implementării activităţilor de evaluare, certificare, monitorizare şi control al calităţii în domeniul serviciilor sociale.
Art. 3.
(1) În scopul realizării activităţilor de evaluare şi certificare a calităţii, precum şi a celor de reglementare privind condiţiile de acreditare prevăzute de lege, în cadrul direcţiei cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se organizează două compartimente de specialitate, denumite în continuare compartiment de acreditare, respectiv compartiment de standardizare.
(2) Planificarea şi realizarea activităţilor de evaluare în teren, de monitorizare şi control se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, denumită în continuare Agenţie Naţională, prin agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale.
(3) Personalul cu atribuţii în realizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) este reprezentat de inspectori sociali.
Art. 4.
(1) Acreditarea furnizorilor de servicii sociale, denumiţi în continuare furnizori, şi a serviciilor sociale se realizează gratuit.
(2) Evaluarea nivelelor de calitate ale serviciilor sociale se realizează cu respectarea prevederilor art. 17 din lege.
CAPITOLUL II
Procedura de acreditare a furnizorilor şi serviciilor sociale
SECŢIUNEA 1
Acreditarea furnizorilor
Art. 5.
(1) Acreditarea furnizorului constă în evaluarea acestuia în baza criteriilor de acreditare aprobate şi elaborate conform prevederilor art. 9 alin. (1) şi (2) din lege şi atestarea îndeplinirii lor prin certificat de acreditare.
(2) Certificatul de acreditare se identifică prin număr, serie şi data eliberării şi se tipăreşte în format tipizat, după modelul prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Certificatul de acreditare autorizează furnizorul să acorde servicii sociale pe perioadă nedeterminată.
(4) Perioada de valabilitate a certificatului de acreditare începe de la data eliberării acestuia.
Art. 6.
(1) Acreditarea furnizorului se realizează în condiţiile art. 10 din lege.
(2) Evaluarea furnizorului constă în verificarea îndeplinirii criteriilor de acreditare prevăzute la art. 5 alin. (1), denumite în continuare criterii, în baza datelor şi informaţiilor cuprinse în cererea de acreditare a furnizorului şi în documentele justificative solicitate.
(3) Cererea de acreditare a furnizorului, denumită în continuare cerere de acreditare, şi documentele justificative prevăzute la alin. (2) constituie dosarul de acreditare al furnizorului.
Art. 7.
(1) Pot solicita acreditarea numai furnizorii prevăzuţi la art. 37 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, denumită în continuare Legea asistenţei sociale.
(2) Cererea de acreditare se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(3) Cererea de acreditare cuprinde, în principal:
a) date de identificare a furnizorului;
b) informaţii privind încadrarea furnizorului în una dintre categoriile prevăzute la alin. (1);
c) informaţii privind capacitatea managerială în domeniu a furnizorului, respectiv serviciile sociale administrate şi acordate de acesta la data depunerii cererii sau, după caz, serviciile sociale pe care acesta intenţionează să le dea în funcţiune sau să le înfiinţeze;
d) date privind documentele justificative solicitate.
(4) În cererea de acreditare se menţionează opţiunea furnizorului privind modalitatea de intrare în posesie a certificatului de acreditare.
Art. 8.
(1) Documentele justificative prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. d) diferă în funcţie de statutul de persoană juridică de drept public sau privat al furnizorului, precum şi de experienţa managerială a acestuia în domeniul serviciilor sociale.
(2) Furnizorii publici şi privaţi care, la data depunerii cererii, sunt acreditaţi ca furnizori de servicii sociale în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă ca document justificativ certificatul de acreditare sau, în lipsa acestuia, decizia comisiei de acreditare.
(3) În cazul furnizorilor publici care, la data depunerii cererii, nu îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (2), documentul justificativ este actul de înfiinţare al acestuia.
(4) În cazul furnizorilor privaţi, aflaţi în aceeaşi situaţie cu furnizorii prevăzuţi la alin. (3), documentele justificative sunt următoarele:
a) pentru organizaţii neguvernamentale: certificat de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, statutul asociaţiei/fundaţiei;
b) pentru filiale sau sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare: certificatul de înscriere în registrul persoanelor juridice străine fără scop patrimonial, statutul filialei/sucursalei;
c) pentru cultele recunoscute de lege: actul normativ de recunoaştere a cultului, documentul de înfiinţare a unităţii de cult;
d) pentru persoane fizice autorizate în condiţiile legii: certificatul de înregistrare şi certificatul constatator eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
e) pentru operatorii economici, în condiţii speciale prevăzute de lege: certificatul de înregistrare şi certificatul constatator eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, actul de înfiinţare sau actul constitutiv al operatorului economic.
(5) Toate documentele justificative prevăzute la alin. (2)-(4) se prezintă în copie, certificată de către persoana care semnează cererea.
Normele metodologice sunt accesibile integral în Lege5 Online – noul serviciu de documentare legislativă realizat de Indaco Systems.

Foto: Sxc.hu

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here