Prin OMFP nr. 1984/2011 privind stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361/24.05.2011, au fost stabilite criteriile pe baza cărora se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor comerciale care sunt înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin opţiune.
Prevederile OMFP nr. 1984/2011 se aplică persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi care trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, potrivit art.153 alin.1) lit. a) şi c) din Codul fiscal, respectiv:
(a) înainte de realizarea unor operaţiuni taxabile, în următoarele cazuri:
– dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, adică 35.000 euro, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
– dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, adică 35.000 euro, dar optează pentru aplicarea regimului normal de TVA;
(b) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, adică 35.000 euro, dar optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
Astfel, persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 571/2003 şi care sunt supuse înmatriculării la Registrul Comerţului trebuie să depună la organele fiscale competente o declaraţie de menţiuni, care va servi la evaluarea intenţiei şi a capacităţii persoanelor respective de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de TVA cu drept de deducere, precum şi operaţiuni pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate dacă taxa ar fi deductibilă în cazul în care aceste operaţiuni ar avea locul în România.
Criteriile în funcţie de care se condiţionează înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune sunt:
– persoana impozabilă nu se află în situaţia de a nu desfăşura activităţi economice la sediul social sau la sediile secundare. Pentru a dovedi că persoana impozabilă nu se află în această situaţie, anexa la declaraţia de menţiuni trebuie să fie însoţită de un certificat constatator emis de ONRC din care să rezulte fie că persoana impozabilă îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia-tip, fie că persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani;
– nici unul dintre administratorii şi/sau asociaţii persoanei impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin opţiune şi nici persoana impozabilă însăşi nu au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) din OG nr. 75/2001 privind cazierul fiscal, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
– criteriul care face obiectul verificării faptice privind existenţa spaţiului destinat sediului social/domiciliului fiscal şi, după caz, sediilor secundare declarate, care să corespundă obiectului de activitate pe care persoana impozabilă intenţionează a-l desfăşura;
– criteriile de evaluare aplicate de organele fiscale competente, punctajul minim necesar fiind de 45 puncte .
În scopul soluţionării cererilor de înregistrare în scopuri de TVA, organele fiscale verifică, pe baza documentelor prezentate de contribuabil, primele două criterii, respectiv:
– dacă desfăşurarea activităţii economice are loc la sediul social sau la sediile secundare;
– dacă administratorii, asociaţii şi persoana impozabilă au fapte înscrise în cazierul fiscal.
În funcţie de rezultatul verificării, organul fiscal procedează astfel:
– dacă unul din primele două criterii nu este îndeplinit, se comunică solicitantului decizia de respingere a solicitării de înregistrare în scopuri de TVA;
– dacă primele două criterii sunt îndeplinite, organul fiscal solicită în scris Gărzii financiare verificarea existenţei faptice a spaţiului aferent sediului social şi după caz, a sediilor declarate, care să corespundă obiectului de activitate pe care persoana impozabilă intenţionează a-l desfăşura.
După realizarea verificării faptice şi în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei de menţiuni, dacă s-a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii, compartimentul de specialitate verifică criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr.2 la Ordinul nr.1984/2011 şi stabileşte punctajul pentru contribuabil.
(a) dacă punctajul obţinut este mai mare de 45 de puncte, organul fiscal va emite decizia privind aprobarea înregistrării în scopuri de TVA,
(b) dacă punctajul stabilit este mai mic de 45 puncte, se va emite decizia privind respingerea înregistrării în scopuri de TVA.
Temeiul legal
- – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- – Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
- – Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
- – Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
- – Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- – Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
