Nemulţumiri şi propuneri ale mediului de afaceri în legătură cu viitoarele măsuri fiscale ale Guvernului

Nemulţumirile şi propunerile celor două organizaţii privesc impozitul pe clădiri, redevenţele pentru industria petrolieră, contribuţia la fondul de sănătate pentru veniturile din chirii şi extinderea bazei de impozitare pentru contribuţia la fondul de pensii, reforma sistemului de sănătate.

Reducerea impozitului local pe clădiri şi simplificarea mecanismului de stabilire, administrare şi plată a impozitului în cazul persoanelor juridice constituie, pentru semnatari, o prioritate strategică demonstrată şi prin intervenţiile anterioare la MFP, dar cele două organizaţii se declară surprinse  să constate că cel mai recent proiect de modificare a Codului Fiscal nu numai că deviază foarte mult de la propunerile mediului de afaceri în ceea ce priveşte taxele locale, dar generează majorări de taxe locale şi sarcini administrative corelative foarte mari. Astfel, ȋn timp ce propunerile FIC și AmCham vizau menţinerea sau chiar scăderea cotelor de taxare, se constată că proiectul actual de modificare a Codului Fiscal creează condiţiile dublării cotelor de impozitare la persoane fizice pentru apartamentele proprietate personală ȋn care locuiesc (de la 0,1% la 0,2%), în timp ce la persoane juridice ce deţin clădiri care nu sunt folosite ca locuinţă, cota de impozitare creşte de la 0,25%-1,5% la 1%-3,5%.

În plus, modalitatea în care noul principiu de stabilire a bazei impozabile pentru taxe locale (ȋn baza suprafeţei construite desfăşurate) este implementat prin prevederile noului proiect de modificare determină o creştere semnificativă a valorii impozabile a unei clădiri, şi implicit a valorii impozitului comparativ cu sistemul actual. În opinia autorilor Documentului de poziţie, revizuirea criteriilor şi nivelului corecţiilor este necesară pentru stabilirea unei baze impozabile care să corespundă ȋntr-o cȃt mai mare măsură valorilor reale ale clădirilor; ȋn caz contrar, valorile impozabile rezultate vor fi total nerealiste.

Este semnalat impactul negativ al unei astfel de modificări asupra mediului de afaceri, în sensul că toate companiile deţinătoare de portofolii semnificative de imobile vor ȋnregistra creşteri de costuri importante cu noile impozite care fie le vor afecta poziţiile financiare deja afectate pe perioada prelungită de criză, fie aceste sarcini suplimentare vor fi transferate asupra clienţilor şi ȋn final asupra populaţiei prin preţurile produselor/serviciilor acestora. Vor fi afectaţi major marii furnizori de utilităţi care nu beneficiază de scutiri specifice, societăți bancare, societăţi specializate în servicii de logistică şi depozitare, proprietari ai spaţiilor comerciale de închiriat.

Pe de altă parte, este apreciată drept absolut necesară şi stabilirea unei perioade de tranziţie pentru implementarea noii metodologii, astfel ȋncȃt contribuabilul să nu fie pus ȋn imposibilitatea de a-şi ȋndeplini obligaţiile fiscale ȋn termenele legale.

Redevenţele pentru industria petrolieră, în condiţiile modificărilor care urmează să fie aduse sistemului aplicabil exploatărilor de petrol şi gaze, au determinat semnalarea, de către autorii Documentului, a aspectelor pe care cele două organizaţii le consideră ca fiind prioritare pentru crearea unui cadru legal care să asigure un echilibru între interesele autorităţilor române şi necesităţile mediului de afaceri.

Reţinem extrase din Document:

– Modul de aplicare al redevenţelor ar trebui să reflecte provocările întâmpinate de România în domeniul exploatării hidrocarburilor, precum şi a producţiei de petrol şi gaze.

– Noul sistem de redevenţe ar trebui să faciliteze atragerea unor investiţii masive, care sunt impetuos necesare în domeniul explorării şi a producţiei de petrol şi gaze naturale.

– Pentru a atrage investitorii, România are nevoie de un sistem de redevenţe stabil şi competitiv, care să fie aplicat pe întreaga durată a concesiunii, precum şi de pieţe concurenţiale şi deschise.

– Instituirea unui sistem de redevenţe adecvat pentru România ar trebui să fie bazat pe o analiză extensivă, care să includă identificarea unor ţări comparabile cu România în ceea ce privește aspectele definitorii pentru industria de exploatare şi prelucrare a ţiţeiului şi a gazelor naturale.

Introducerea contribuţiei de sănătate (CASS) asupra unor venituri din investiţii (ex: venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocieri cu persoane juridice sau din alte asocieri care nu generează o persoană juridică) obţinute de persoane fizice, indiferent dacă aceste persoane obţin sau nu şi alte venituri asupra cărora CASS, în cota de 5,5%, este deja datorată şi platită, este o măsură pentru care AmCham şi FIC şi mediul de afaceri per ansamblu nu au fost niciodată consultate de niciun executiv.

AmCham şi FIC consideră că noua abordare a contribuţiei la fondul de sănătate va fi un stimulent pentru nedeclararea la nivel real a veniturilor nou introduse în baza de impozitare a contribuţiei de sănătate, iar în cazul veniturilor realizate din cedarea folosinţei bunurilor va fi un element de cost suplimentar ce se va regăsi ȋn preţul bunurilor şi serviciilor furnizate de companiile care ȋşi desfăşoară activitatea ȋn spaţii ȋnchiriate de la persoane fizice.

În Document se apreciază că participarea obligatorie a acestor persoane la sisteme contributive sau asiguratorii, cum este cel de sănătate, nu va genera venituri suplimentare bugetului consolidat al statului. Astfel de măsuri contradictorii şi necorelate au un potenţial ridicat de generare a unui grad crescut de neconformare şi a unei tendinţe evidente de evitare a declarării veniturilor impozabile; prin urmare, este posibil ca aceste măsuri să ducă la generarea unor venituri efective pentru bugetul consolidat al statului mai mici decȃt cele estimate sau chiar să conducă la o scădere a veniturilor bugetare actuale.

În plus, în opinia autorilor Documentului, astfel de măsuri sunt ȋn contradicţie cu ȋnsuşi proiectul de introducere a pachetului de servicii de bază pentru asigurările obligatorii de sănătate.

Documentul de poziţie apreciază că orice măsuri de lărgire a bazei de colectare a CASS ar trebui corelate cu introducerea noului pachet de servicii de bază în sistemul de sănătate şi totodată ar trebui să ţină cont de plafonarea bazei de calcul la trei salarii medii brute pe economie (şi nu la cinci, aşa cum se propune de către actualul Guvern).

Finanţarea sistemului de sănătate a atras, în Documentul AmCham şi FIC, o serie de recomandări la adresa Guvernului, astfel:

– reducerea taxei clawback şi asigurarea transparenţei procesului de calcul a taxei clawback, care să ofere posibilitatea companiilor farmaceutice de a putea estima cuantumul taxei pe care o vor suporta în perioadele viitoare, dar şi de a verifica acurateţea informaţiilor privind consumul;

– renunţarea la penalizările fiscale pentru angajatorii care înregistrează cheltuieli cu servicii medicale şi de prevenţie pentru angajaţii lor, asigurând prin aceasta surse suplimentare de co-finanţare a sistemului de sănătate şi degrevarea sistemului public prin direcţionarea acestor tipuri de servicii către furnizorii de servicii medicale private;

– asigurarea dreptului pacienţilor români de a avea acces la noile molecule rezultate din cercetările recente în domeniu, pentru a creşte şansele de vindecare;

– majorarea deductibilităţii fiscale pentru asigurările de sănătate şi abonamentele pentru servicii medicale private, precum şi extinderea deductibilităţii la toate tipurile de asigurări medicale, indiferent de încadrarea acestora.