Prin recenta Lege nr. 30/2019 a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare
Legea, în vigoare din 20 ianuarie, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 44 din 17 ianuarie 2019.
Notăm aici unele din modificările şi completările aduse de această lege la Codul de procedură fiscală.
Analiza de risc
Tratând despre rolul activ şi regulile de conduită pentru organul fiscal, Codul precizează obligaţiile instituţiei privind examinarea situaţiei contribuabilului sau a plătitorului. La reglementările existente au fost adăugate noi dispoziţii, astfel:
– În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal.
– Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:
a) contribuabili cu risc fiscal mic;
b) contribuabili cu risc fiscal mediu;
c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.
– Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:
a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală;
b) criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;
c) criterii cu privire la nivelul de declarare;
d) criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.
– Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
– Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc.
– Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabilește și clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publică pe site-ul propriu.
– Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat.
– Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Comunicarea actului administrativ fiscal
Dispozițiile adăugate prevăd că:
– în scopul comunicării actelor administrative organul fiscal central poate să înregistreze din oficiu contribuabilii/plătitorii în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Procedura de înregistrare din oficiu se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.
– comunicarea actelor administrative fiscale emise pe suport hârtie şi tipărit prin intermediul unui centru de imprimare masivă, pentru contribuabilii/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare, se realizează doar prin publicitate.
Obligații fiscale restante
Nu sunt considerate obligații fiscale restante, prin completările aduse în materie:
– obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii sau se află în termenul de plată și dacă rata de eșalonare este achitată până la următorul termen de plată din graficul de eșalonare, precum și celelalte obligații fiscale, care sunt condiții de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, dacă pentru acestea nu s-au împlinit termenele suplimentare;
– obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare;
– dispoziție nouă – obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale contestate potrivit legii, care sunt garantate potrivit art. 210-211 sau art. 235;
● Organul fiscal solicită constituirea unei garanții pentru: suspendarea executării silite; ridicarea măsurilor asigurătorii; asumarea obligației de plată de către altă persoană prin angajament de plată; în alte cazuri prevăzute de lege.
● Tipuri de garanții
Garanțiile se pot constitui, în condițiile legii, prin: consemnarea de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului; scrisoare de garanție emisă de o instituție de credit sau, după caz, de o instituție financiară nebancară înscrisă în registrele BNR; ipotecă asupra unor bunuri imobile sau mobile din țară; gaj asupra bunurilor mobile.
● Art. 235 reglementează suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție.
– obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară aprobat în condițiile legii;
– obligațiile fiscale care nu se sting pe toată perioada derulării procedurii insolvenței sau reorganizării judiciare, după caz, creanțele prevăzute la alin. (8) al art. 266 nu se sting.
Textul la care se face trimitere prevede situațiile în care creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central și local se anulează:
● ulterior închiderii procedurii insolvenței, în situația în care creanțele nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, inclusiv în cazul atragerii răspunderii acestuia, potrivit legii;
● ulterior închiderii procedurii de reorganizare judiciară, în situația în care creanțele fiscale nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, sub rezerva ca debitorii să se conformeze planului de reorganizare aprobat.
– creanțele fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate, în limita diferenței de preț ce a fost aprobată la plata în rate.
MODIFICARE IMPORTANTĂ. În noua formulare, nu se consideră că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante în situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de contribuabil/plătitor este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare – completare – și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante. În cazul emiterii certificatului de atestare fiscală se face mențiune în acest sens.
Publicarea listelor debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante
Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.
IMPORTANT: Faţă de forma anterioară, dispoziția NU mai prevede şi publicarea listei cu debitori persoane fizice.
Ai nevoie de Legea nr. 30/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
