Zilele trecute a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ care modifică prevederile din Codul de procedură penală referitoare la arestul la domiciliu şi durata acestuia, după ce Curtea Constituţională a decis în luna mai neconstituţionalitatea unor reglementări.
Decizia CC privind neconstituţionalitatea arestului la domiciliu
De dată recentă, a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 361/2015 prin care s-a admis excepția de necostituționalitate a dispozițiilor art. 222 din Codul de procedură penală, întrucât nu sunt reglementate nici termenele pentru care poate fi dispus arestul la domiciliu și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară și de judecată în primă instanță.
Astfel, organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, fiind restrâns exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale.
În reglementarea actuală, art. 222, alin (1) din Codul de procedură penală prevede durata maximă a arestului la domiciliu în cursul urmăririi penale, aceasta fiind de 30 de zile. Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul a omis să reglementeze un termen și o durată maximă a arestului la domiciliu când acesta este dispus în procedura de camera preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.
Ce se schimbă?
Ca urmare a deciziei CC, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală se introduc noi reguli privind arestul la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.
Ordonanţa reglementează durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres.
Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de OUG nr. 24/2015 asupra Codului de procedură penală (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.
Sursa foto: Lege5.ro
Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI?
