Senatul va dezbate, ca primă cameră parlamentară sesizată, câteva modificări la noua Lege a combaterii spălării banilor, Legea nr. 129/2019, ce vizează modalitatea de raportare a sumelor mai mari de 10.000 de euro de către profesiile libere dn domeniul juridic – notarii, avocații și executorii judecătorești.

Inițiatorii schimbărilor legislative susțin, în expunerea de motive, că textul legii reia, aproape cuvânt cu cuvânt, actele normative transpuse din legislaţia UE, însă normele devin confuze când se referă la aceste profesii, care sunt, practic, asimilate autorităților publice, instituțiilor de credit și celor financiare, în loc să fie tratate ca profesii exercitate în mod independent. Persoanele care exercită aceste profesii au, prin lege, organisme de conducere proprii sau organisme/autorităţi de supraveghere, la care se făceau și anterior promulgării acestei legi, raportările necesare. Mai ales că aceste entităţi nu realizează în mod direct tranzacţii suspecte de spălare de bani ori de finanţare a terorismului. Transferurile de bani se fac prin conturi şi sunt sub supravegherea instituţiilor de credit sau financiare precum şi a autorităţilor publice, după caz. În cazul tranzacţiilor cu numerar, precum şi al celor care depăşesc echivalentul a 10.000 euro, obligaţi (stipulată la art. 7) obligaţia de raportare este şi rămâne valabilă.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

La articolul 10, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), având următorul cuprins:

„(9) Avocaţii nu sunt obligaţi să aplice măsuri de cunoaştere a clientelei în vederea determinării sursei fondurilor utilizate pentru achitarea onorariului prevăzut în contractele de asistenţă juridică. Aceleaşi prevederi se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte entităţi raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e)-g) în ceea ce priveşte contravaloarea prestării serviciilor acestora/”

Proiectul de lege prevede că obligația de raportare se realizează către organul de conducere sau organismul/autoritatea de supraveghere, astfel cum sunt reglementate prin lege, aceste entităţi urmând a transmite mai departe către Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor raportul suspect.

Alineatul (7) al articolului 7 se modifică şi se completează având următorul cuprins:

(7) Raportul pentru tranzacţiile prevăzute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Oficiului. În cazul entităţilor raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) – g), raportul pentru tranzacţiile prevăzute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite în format electronic organismului de autoreglementare/supraveghere al fiecăreia în cel mult 2 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, organismul de autoreglementare urmând a-l transmite Oficiului în termen de cel mult 1 zi lucrătoare de la data recepţionării lui din partea acestor entităţi raportoare, după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute prin prezenta lege.”

Alineatul (1) al articolului 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele entităţi raportoare:

a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;

b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;

c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;

f) notarii publici şi alte persoane care exercită profesii juridice în mod independent, în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice tranzacţie financiară sau imobiliară, precum şi în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind:

– cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobile sau de participaţii la societăţi;

– administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor,

– constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare,

– organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi,

– constituirea, administrarea ori conducerea unor societăţi, organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fundaţii sau a altor structuri similare;

(g) furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăţi care nu se încadrează la lit. e) şi f);

(h) alte persoane care tranzacţionează mărfuri cu plata în numerar a cărei limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă o tranzacţie este realizată într- o singură operaţiune sau în mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.”

Alineatul (3) al articolului 26 se modifică şi se completează având următorul cuprins:

„(3) Oficiul poate efectua controale la persoane juridice şi la entităţi fară personalitate juridică, altele decât cele aflate sub supravegherea autorităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a), atunci când din datele deţinute de Oficiu există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului cu privire la tranzacţiile efectuate de acestea. In cazul entităţilor raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) – g), aceste controale nu vor fi realizate decât în prezenţa unui reprezentant desemnat de organismul de autoreglementare / supraveghere, potrivit art. 23 alin. (4) din prezenta lege.”

Alineatul (4) al articolului 33 se modifică şi se completează având următorul cuprins:

„(4) Secretul profesional şi secretul bancar la care sunt ţinute entităţile raportoare, inclusiv cele prevăzute prin legi speciale, nu sunt opozabile Oficiului, cu excepţia entităţilor prevăzute la alin. (5), precum şi a celorlalte entităţi raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) – g). “

Modificările vor fi dezbătute ulterior și în Camera Deputaților, forul decizional pentru acest act normativ.

Ai nevoie de Legea nr. 129/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here