Ministerul Turismului modifică Master-planul investiţiilor în turism pentru a aloca fonduri pentru dezvoltarea reţelei de peşteri turistice, a reţelei de transport feroviar pe cale ferată de tip ”mocăniţă”, precum şi pentru investiţii în acvarii şi centre de informare şi promovare turistică, arată un proiect de hotărâre publicat în dezbatere publică.
Conform reprezentanților instituției, în țara noastră există peste 12.500 de peşteri, multe dintre ele nefiind exploatate turistic: ”Trebuie subliniat că multe dintre aceste peşteri sunt amplasate în parcuri naturale şi parcuri naţionale ceea ce permite creşterea posibilităţii de vizitare, ca urmare a creşterii circulaţiei turistice în parcuri. În ciuda acestui patrimoniu natural excepţional, mai puţin de 20 de peşteri sunt amenajate pentru vizitare îndeplinind condiţiile de a fi numite peşteri turistice. Un număr redus de peşteri, amplasate în munţii Bucegi, Parâng, Pădurea Craiului, Bihor etc., sunt electrificate. La nivelul Munţilor Carpaţi, peşterile electrificate acoperă doar 25% din judeţele care includ pe teritoriul lor Munţii Carpaţi”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Master-planul investiţiilor în turism
Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5 – În scopul îndeplinirii activităților majore prevăzute la art. 2 lit. c) se are în vedere finanțarea următoarelor investiții pentru construire/reabilitare/modernizare/extindere: parcuri tematice, mocăniță/linie de cale ferată îngustă, aquaparc, acvariu, instalație sanie/tobogan/carusel pentru petrecerea timpului liber alternativă de vară, infrastructură pentru alte activități recreaționale, bandă transport, centru/zonă de agrement, patinoar, zonă de picnic/campare, camping, sat de vacanță, port de agrement/marină turistică/miniport turistic, amenajare în scop turistic a lacurilor pentru agrement, amenajare traseu de vizitare a peșterilor în scop turistic și amenajări exterioare, inclusiv parcare, punct de informare și grupuri sanitare.”
Referitor la investițiile în ”mocăniţe”, Ministerul Turismului afirmă că importanţa dezvoltării reţelei de transport feroviar pe cale ferată îngustă este dată de o serie de elemente caracterizate prin diversitate: ”accesul prin intermediul ‘mocăniţelor’ în zonele izolate (în anii 1970 – 1980 mocăniţele erau folosite şi pentru deplasarea localnicilor, inclusiv la locul de muncă); inclusiv azi, pe distanţe reduse, izolat, se păstrează acest obicei; accesul turiştilor în destinaţii care conservă patrimoniul natural şi cultural; acest aspect este foarte important, deoarece, pe lângă turiştii obişnuiţi care căută să petreacă timpul liber în vacanţe, sunt segmente de piaţă cu specialişti în domeniul feroviar, respectiv segmente de nişă, care caută exclusiv transportul pe căi ferate înguste; este foarte important că această formă de turişti atrage un segment mare de vizitatori străini”. Iniţiativele private, sau private în parteneriat cu autorităţile publice locale, au fost dezvoltate într-un număr redus de destinaţii turistice din România cum ar fi judeţele Maramureş, Mureş sau Suceava. Distanţele pe care a avut loc deplasarea turiştilor oscilează de la mai puţin de 10 km la circa 30 km. De asemenea, numărul turiştilor este variabil. În unele cazuri circulaţia trenurilor s-a făcut pe scurte perioade de timp – sezon, ceea ce a influenţat negativ turismul din regiunea respectivă.
De asemenea, proiectul mai precizează că dezvoltarea unei reţele de Centre de Informare şi Promovare Turistică la nivel naţional este imperios necesară pentru elaborarea şi implementarea unei politici de dezvoltare şi de marketing coerente la nivelul destinaţiei turistice care este deservită de centru, al regiunii căreia îi aparţine. Dintre cele 41 de judeţe ale României, 13 nu au niciun centru de informare turistică în spaţiul rural: ”În cazul judeţelor în care nu există niciun centru de informare şi promovare turistică în localitatea reşedinţă de judeţ (Bacău, Botoşani, Brăila, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Vaslui, Vrancea) şi pentru unităţile administrativ teritoriale cu monumente istorice incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO, se are în vedere finanţarea construirea/dotarea centrelor de informare şi promovare turistică: construcţie conform modelului de construcţie finanţat prin POR, dotări interioare – front-office, back-office şi mobilarea spaţiului de depozitare, realizare pagină web, dotări exterioare, instalaţii termice, instalaţii electrice, energie regenerabilă – panouri fotovoltaice”, se menţionează în document.
Despre investiţiile în acvarii, Ministerul Turismului spune că reprezintă ”un obiectiv cultural – turistic, educativ şi ştiinţific cu un rol deosebit în cunoaşterea şi cercetarea naturii din România sau la nivel global, din lume”.
Conform Registrului naţional al grădinilor zoologice şi acvariilor publice şi a raportului pe anul 2017, în România există 32 grădini zoologice şi acvarii publice sunt autorizate.
În august 2017, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism – Master-planul investiţiilor în turism – şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism.
Ai nevoie de Hotărârea Guvernului nr. 558/2017? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
