Ministerul Apărării Naționale a decis retragerea proiectului de lege care ar fi transformat Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), cunoscută și ca spionajul militar, într-un serviciu secret cu personalitate juridică.
Proiectul de lege inițiat de Ministerul Apărării ar fi acordat spionajului militar puteri similare cu cele ale SRI, Serviciul Român de Informații. Asta ar fi însemnat că DGIA ar fi dobândit dreptul de a înființa firme, de a efectua filaje, interceptări și percheziții. Proiectul prevedea, de asemenea, că DGIA ar fi putut atrage fonduri din „alte surse legal constituite,” ceea ce ar fi permis instituției să înființeze societăți comerciale și să devină acționar în cadrul acestora.
Ministerul Apărării a justificat retragerea proiectului prin „observațiile primite până la acest moment în cadrul procedurii de transparență decizională.” Acest pas vine în contextul în care Ministerul nu a avut acceptul coaliției de guvernare pentru inițierea acestui proiect controversat.
Până în prezent, serviciul secret al Armatei, DGIA, a funcționat ca o direcție subordonată Ministerului Apărării, fără personalitate juridică și fără buget propriu. Proiectul de lege ar fi oferit DGIA o capacitate operațională mult mai mare, împreună cu posibilitatea de a angaja personal civil specializat în domeniul securității și apărării cibernetice.
Puncte cheie ale proiectului
Printre aspectele notabile ale proiectului se numără dreptul DGIA de a efectua filaje, interceptări de comunicații și percheziții cu mandat de la judecător. Aceste prerogative nu erau stipulate explicit în legislația actuală care guvernează activitatea DGIA (Legea nr. 346/2006). Totodată, proiectul prevedea apariția a trei noi posturi de conducere, inclusiv un prim-adjunct și doi adjuncți ai directorului general.
De asemenea, modul de numire și demitere a directorului general al DGIA urma să fie schimbat. Dacă în legislația actuală, directorul general e numit de ministrul Apărării, proiectul de prevedea că ministrul Apărării îl și demite pe directorul spionajului militar. În continuare, pentru numire, ar fi fost nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul avea în vedere, de asemenea, protecția personalului DGIA și garanții pentru angajații care au fost deconspirați, o măsură crucială pentru colaboratorii DGIA din teatrele de operațiuni.
O altă prevedere importantă a proiectului era aceea că Parlamentul ar fi avut un control mai mare asupra activității specifice a Direcției Generale de Informații a Apărării. Astfel, ministrul apărării naționale ar fi trebuit să prezinte rapoarte anuale sau la cererea Parlamentului cu privire la activitatea DGIA.
Vezi aici Legea 346/2006
Vezi aici alte articole despre armată.
