MAPDR a pierdut în instanţă un proces în care figura ca pârât în legătură cu anularea de acte de reglementare privind regimul seminţelor modificate genetic.
Clubul Ecologic Transilvania a reclamat, la Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale într-o acţiune având ca obiect anularea de acte emise de autorităţile de reglementare – Ordinul nr.1.262/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de cereale, astfel cum acest text a fost modificat prin Ordinul nr.185/2009 al aceluiaşi minister, precum şi prevederile identice din Ordinul MAPDR nr.1264/2005, modificat prin ordinul nr.186/2009.
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat anularea textului care prevedea prezenţa seminţelor modificate genetic în partide/loturi de seminţe non-OGM se admite până la maximum 0,3% în urma testării în laborator, în cazul soiurilor non-OGM aparţinând speciilor cu polenizare liberă (alogame) şi hibrizilor, respectiv 0,5% seminţe modificate genetic, în cazul soiurilor non-OGM aparţinând speciilor autopolenizate (autogame); seminţele care prezintă un procent de impurificare cu OGM mai mare de 0,3%, respectiv 0,5% nu se certifică.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că textele normative atacate sunt neconforme cu unele dispoziţii legale cu putere superioară, în speţă art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2009, articolul 21 din Directiva nr. 18/2001/EC a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 12 martie 2001 privind etichetarea, art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2009, şi, respectiv, art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2007, ce aplică principiul coexistenţei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole.
În concret, în speţă s-a pus în discuţie modul de reglementare a pragului minim peste care prezenţa într-un lot de seminţe a unor seminţe modificate genetic trebuie în mod obligatoriu semnalată pe etichetă.
Curtea de Apel din Cluj a reţinut că cele două ordine de ministru sunt neconforme cu cele statuate de OUG nr.43/2007, deoarece în acestea nu a fost preluată condiţia ca organismele modificate genetic detectate într-un lot de seminţe să fie autorizate. Astfel, în forma prezentă a textelor normative atacate, pot fi certificate ca fiind non-OMG şi pot fi introduse pe piaţă loturi de seminţe în care au fost detectate organisme modificate genetic sub pragul stabilit, chiar dacă acestea ar fi neautorizate. Aspectul relevat are o foarte mare implicaţie practică, deoarece consecinţa acestei reglementări este că, dată fiind posibilitatea de certificare a unor loturi de seminţe conţinând seminţe modificate genetic dintre cele neautorizate, se introduc astfel în mod deliberat în mediu organisme modificate genetic neautorizate, ceea ce este contrar legislaţiei în materia organismelor modificate genetic, a căror introducere în mediu trebuie să fie autorizată în mod individual, înregistrată şi strict supravegheată.
Pe fond, s-a observat, chiar la sesizarea MAPDR că în textul comunitar se arată cu putere imperativă faptul că stabilirea pragurilor este de competenţa exclusivă a Uniunii Europene, urmând a fi respectată procedura comunitară acolo indicată, în timp ce textul naţional rămâne ambiguu în ceea ce priveşte competenţa de a stabili pragurile, lăsând posibilitatea de a permite stabilirea acestora în cadrul reglementărilor naţionale. În concluzie, în esenţă se impune cu precădere a se stabili primatul dreptului comunitar asupra dreptului naţional, ce funcţionează cu valoare de principiu.
Nu în ultimul rând, prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2009, precum şi ale art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, obligă pârâtul să ia toate măsurile pentru a menţine coexistenţa culturilor convenţionale, modificate genetic şi ecologice. Aceasta înseamnă printre altele şi păstrarea purităţii adecvate a seminţelor certificate, în caz contrar însăşi existenţa oricărui alt tip de agricultură decât cel cu organisme modificate genetic fiind pusă în pericol.
Instanţa a apreciat acţiunea formulată ca fiind întemeiată, motiv pentru care a admis-o, cu consecinţa anulării textelor notificate ca nelegale, prin Decizia nr.71 din 23 februarie 2010.
Cauza a fost respinsă şi cu ocazia examinării recursului în anulare formulat de MADR la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr.776 din 9 februarie, publicată, împreună cu sentinţa instanţei de apel din Cluj, în Monitorul oficial nr. 268/2011.
*
Clubul Ecologic Transilvania este o asociaţie neguvernamentală având ca scop promovarea principiilor de dezvoltare rurală durabilă, activităţile acesteia concentrându-se pe două ramuri principale: o campanie de prezentare a impactului organismelor modificate genetic asupra sănătăţii, mediului şi drepturilor micilor fermieri şi a consumatorilor, precum şi o serie de proiecte de conservare şi de promovare a valorilor rurale, în special concentrate pe păstrarea în câmp a soiurilor tradiţionale. Din această perspectivă, aşa cum se arată în Decizia Curţii de Apel din Cluj, asociaţia reclamantă acţionează în interesul tuturor fermierilor şi producătorilor din domeniul agriculturii care doresc să se păstreze posibilitatea reală de a alege între diferitele tipuri de agricultură, ca şi în numele consumatorilor ce au dreptul de asemenea de a alege în cunoştinţă de cauză alimente provenind din cele 3 tipuri de agricultură coexistente: ecologică, convenţională şi cuprinzând organisme modificate genetic.
